Misterele celebrei Porți Brandenburg

Poarta Brandenburg a fost de mult timp considerată o construcție prusacă impresionantă. Potrivit ultimelor cercetări realizate, emblema Germaniei unite de astăzi fusese deja considerată un simbol al păcii și al alianței pruso-olandeze.

Foto: M. Avram

 Oare știa asta fosta regină a Olandei, Beatrix atunci când a vizitat pentru prima oară

Germania unită în 1991 din postura de primul șef de stat care a vizitat Germania reunificată? Este puțin probabil acest lucru. Asta deoarece secretul de a fi fost inițial un simbol al păcii dintre prusaci și olandezi și nu doar un arc de triumf împotriva francezilor decorat cu o cvadrigă este dezvăluit de abia acum.

Poarta Brandenburg i-ar avea în centru pe regele prusac Friedrich Wilhelm al II-lea și pe sora sa Wilhelmine de Orania, reprezentați drept Heracle și zeița păcii Eirene sub cvadrigă.

Povestea începe în anul 1786 în Republica celor șapte provincii unite ale Țărilor de Jos, care pe atunci era afectată de o criză politică severă. Cea mai puternică regiune era provincia Olanda cu orașele de reședință Amsterdam și Haga. Această provincie i-a refuzat accesul la tron guvernatorului moștenitor Willem al V-lea din casa de Orania. Acesta și-a adunat trupe cu ajutorul Marii Britanii. Oponenții săi, consiliul de la Haga și primarul Amsterdamului, doreau să pună capăt perioadei în care tronul era moștenit.

Marile puteri, Franța și Marea Britanie, nu doreau un război oficial, însă amândouă aveau interese legate de Țările de Jos. Prusia intervine astfel ca și parte mediatoare. Regele Friedrich Wilhelm al II-lea al Prusiei primește o propunere de la soția lui Willem al V-lea de Orania care era sora sa, Wilhelmine de Orania. Aceasta îi propune fratelui său o alianță comună cu Marea Britanie și îi cere trupe, însă el o refuză. Deși acesta se îngrijește de siguranța surorii sale, Friedrich Wilhelm al II-lea se teme de un conflict cu Franța. Atunci când în martie 1787 se dovedește că Franța nu dorește să finanțeze un război, regele Prusiei își schimbă opinia legată de propunerea surorii sale.

Wilhelmine era o bună strategă militară. Aceasta dorea să dobândească puterea fără război. În iunie 1787, ea pornește cu un mic alai din Nimwegen către Haga. Aceasta este oprită la intrarea în oraș. Scopul ei era să facă presiune. Fratele său prusac putea oricând să amenințe cu războiul. El putea pe de o parte să mobilizeze trupe și pe de altă parte să ceară compensații pentru nereaspectarea drepturilor pe care le avea sora sa. În conflict intervine Franța ca putere ocrotitoare a Olandei, urmând tratative la Berlin, Versailles, Londra, Haga și Viena.

Joseph al II-lea, împăratul Imperiului Roman de Națiune Germană cade de acord ca Franța să fie protectoarea Olandei fiindcă avea interese în Balcani, la fel ca și Marea Britanie.

Friedrich Wilhelm oferă Versailles-ului un tratat de pace, însă își trimite trupele să mărșăluiască în Olanda înainte de sosirea iernii. Intervenția militară a fost considerată o expediție de pedepsire a patrioților care pentru el nu erau altceva decât niște nelegiuiți.

La 1 octombrie prusacii intră în Amsterdam. Willem al V-lea se putea întoarce la Haga. Unitatea republicii este restabilită, patrioții sunt dezarmați, iar francezii cu pașapoarte olandeze sunt izgoniți. Ca urmare, Prusia este învingătoare și dă dovadă de diplomație.

Iubirea pentru dreptate a lui Friedrich Wilhelm și faima surorii de mediatoare pentru pace trebuiau sărbătorite și de ce nu printr-o poartă monumentală în cinstea lor ?

Prusia și Țările de Jos au semnat un acord cu Marea Britanie împotriva Franței în aprilie 1788. Mai târziu, Napoleon recunoștea în înfrângerea diplomatică a lui Ludovic al XVI-lea în privința Țărilor de Jos drept o cauză a Revoluției Franceze. În aceeași săptămână din aprilie, Friedrich Wilhelm folosește Poarta Brandenburg pentru a cinsti noua alianță plănuită. Friedrich Wilhelm se gândea să facă o mare Alianță a Nordului. El voia ca Poarta Brandenburg să fie un monument pentru viziunea sa. Și deoarece Wilhelmina era motorul politic al Alianței, i s-a prezentat prototipul Porții Brandenburg într-o atmosferă sărbătorească în fața Academiei de Științe din Berlin. La 6 august 1791, poarta proiectată de către Carl Gottfried Langhan care nu era încă gata a fost inaugurată.

Înfățișarea porții a fost ideea lui Friedrich Wilhelm. Contemporanii înțeleg că ar fi o replica a Porții Propylea lui Pericle din Atena. Pericle (general, orator și conducător al Atenei între 443 și 429 î.H.r) a fost considerat un conducător înțelept cu o viziune unionistă, un simbol al victoriei, păcii, al începutului epocii de aur și al moderației. La fel dorea și Friedrich Wilhelm să fie identificat.

Karl Wilhelm Ramler, poet și filosof, stabilește alegoriile care aveau să împodobească Poarta ce trebuiau să amintească de evenimentele din Olanda. Cei care citesc manualul „Allegorische Personen zum Gebrauch für bildende Künstler“ (Personaje alegorice pentru uzul artiștilor plastici) din 1788, vor putea să descifreze majoritatea alegoriilor. Astfel, bazorelieful “  Simbolul Păcii”, care este o compoziţie plastică în stil baroc în primul monument clasic din Berlin, îl prezintă pe Heracle drept o figură de referinţă pentru Wilhelm.

Heracle este considerat zeul dreptăţii care îi învinge pe giganţii responsabili de haos şi anarhie, giganţii fiind reprezentaţi în cazul nostru de patrioţii olandezi şi Ludovic al XVI-lea.