Retete si secrete

Minunile pe care le face uleiul de măsline

Minunile pe care le face uleiul de măsline

 S-au realizat multe studii despre uleiul de măsline care au confirmat virtuţile sale miraculoase, mai ales ale uleiului extravirgin. Cei care obişnuiesc să consume ulei de măsline zilnic, de preferinţă crud, şi nu mai mult de 4 linguri pe zi, vor fi cu siguranţă mai sănătoşi. Căci îmbunătăţeşte funcţionarea aparatului digestiv, protejează stomacul de secreţiile acide. Previne apariţia bolilor cardiovasculare şi reglează nivelele de colesterol din sânge. De asemenea stimulează absorbţia calciului şi creşterea oaselor. Diminuează, datorită puterii sale antioxidante, îmbătrânirea membranei celulare. Îmbunătăţeşte speranţa şi calitatea vieţii, îmbunătăţeşte funcţiile metabolismului. Ajută creierul şi favorizează formarea membranelor şi a ţesutului cerebral datorită acizilor graşi. Previne căderea părului, dacă e folosit la masaje ale pielii capului pentru a reactiva circulaţia şi a întări firul de păr. Amestecat cu miere este foarte bun pentru catifelarea pielii şi combate îmbătrânirea ei datorită conţinutului de vitamina E.

Alimente pentru o minte brici în sesiunea care vine

O banană pe zi cât mai coaptă reface energia mentală, redă încrederea şi calmul  înainte de examen.

Varza verde, care conţine folaţi, vitaminele B6 si B12, morcovul, care conţine betacaroten, ajută creierul. Morcovii sporesc capacitatea de memorare. Studenţii este bine să mănânce o salată de morcovi cruzi cu lamâie şi puţin ulei de măsline extravirgin înainte de a începe să înveţe. Efecte asemănătoare poate avea salata de varză crudă, iar pentru o bună concentrare se recomandă nucile.

Ouăle sunt de asemenea foarte importante pentru memorare.

Somon, sardine şi hering, care conţin acizii graşi omega-3. sunt esenţiale pentru o bună funcţionare a creierului.

Spanacul are un puternic efect antioxidant, încetinind deficienţele de memorie .

Grâu integral şi orez brun sunt necesare deoarece sunt bogate în vitamine şi magneziu, vitamina B6.

Pudra de cacao, ciocolata neagră, sunt de mare folos. Substanţele antioxidante din pudra de cacao protejează celulele creierului.

Migdalele şi nucile sunt bogate în antioxidanţi şi acizi graşi omega-3.

Uleiul de masline conţine polifenoli, cu o puternică acţiune împotriva radicalilor liberi.

Usturoiul este benefic datorită proprietăţilor antioxidante

Pentru performanţe intelectuale, hrana de bază trebuie să conţină preponderent alimente de origine marină (peşte, scoici, creveţi etc.), organe (ficat, rinichi, inima, creier), carne slabă de pasăre, galbenuş de ou, kiwi, ananas, banane, citrice, pepene galben, morcovi, varză, legume cu frunze verzi, pâine neagră, pâine de secară, graham, chefir, iaurt, lapte bătut, brânză de vaci, fasole uscată, seminţe de floarea soarelui şi de dovleac, migdale, alune prăjite, nuci, susan, curmale, smochine, stafide.

Se recomandă cure cu drojdie proaspată de bere (1-2 linguriţe pe zi). Se recomandă hidratarea (2 litri de lichide pe zi).

Se va renunaţla slănină şi carnea de porc.

Ananasul are proprietatea de a întări memoria, recomandându-se când studenţii trebuie să  memoreze o cantitate mare de cunoştinţe.

Manganul este un alt element ce stimulează memoria, putând să fie achiziţionat din cereale integrale, nuci, mazăre, sfeclă, vegetale cu frunze verzi. Cei care mănâncă multă carne şi lapte au nevoie obligatorie de alimente bogate în mangan.

Scorţişoara, o „armă” de nădejde împotriva diabetului

Un studiu realizat recent în SUA a arătat că scorţişoara reduce considerabil riscul instalării bolilor de inimă şi a diabetului. Condimentul acţionează în primul rând asupra glucozei din sânge prevenind obezitatea. Scorţişoara se obţine dintr-un arbore care creşte în India, Sri Lanka, Indonezia, Brazilia, Vietnam şi Egipt. Este unul din cele mai vechi condiment cunoscute. Medicina tradiţională chineză o recomandă împotriva răcelii, a senzaţiei de vomă şi a diareei. Se cunoaşte că îmbunătăţeşte energia, vitalitatea şi circulaţia, fiind folositoare oamenilor care sunt chinuiţi când îşi simt picioarele reci. În Ayurveda, scorţişoara este recomndată ca un remediu împotriva diabetului, indigestiei şi frigurilor. Studiile de ultimă oră au confirmat efectul benefic al scorţişoarei în reglementarea concentraţiei de zahăr în sânge. Potrivit revistei Diabetes Care, persoane care sufereau de diabet 2, care au luat 1,3, sau 6 grame de scorţişoară zilnic, după 40 de zile şi-au redus glucoza din sânge cu între 18 - 29%, trigliceridele cu 23 - 30%, LDL colesterolul rău cu între 7 - 27%, şi colesterolul total cu între 12 to 26%. Atenţie! Bolnavii de diabet nu trebuie să se trateze singuri nici chiar cu scorţişoară, fiind obligaţi să consulte medicul. Dacă medicul acceptă scorţişoara ca remediu, aceasta îi va ajuta, dar nu au voie să treacă peste cuvântul specialiştilor. Aveţi grijă de asemenea să nu consumaţi în exces scorţişoară, fiindcă scorţişoara din comerţ conţine cumarină, care poate dăuna ficatului în caz de exces. Femeile însărcinate trebuie de asemenea să evite excesele de scorţişoară.

Ceaiul de salvie, de ajutor studenţilor

Salvia este recomandată pentru întărirea memoriei şi limpezirea ideilor, mai ales în caz de oboseală. Noi cercetări ale experţilor de la Universităţile dinNewcastle şi Northumbria, Marea Britanie, au dovedit ştiinţific acest lucru, care se ştia de secole. Ei au studiat textele unor fitoterapeuţi celebri, cum ar fi John Gérard, care a scris în 1597: “Salvia este foarte bună pentru creier şi stimulează memoria”, şi Nicolas Culpeper, care spunea în 1652: “Salvia vindecă memoria, animând şi trezind simţurile”. În urmă cu sute de ani, oamenii foloseau salvia, ca ceai, împotriva pierderilor de memorie. S‑a constatat, de asemenea, că salvia facilitează relaxarea, în cazurile de hipersensibilitate generalizată. De asemenea, planta este utilizată în combaterea transpiraţiei nocturne. Ceaiul de salvie are efect antiinflamator, antidepresiv, curativ în caz de spasme, afecţiuni ale măduvei spinării şi tremurul membrelor. Are un efect benefic şi asupra ficatului, înlăturând indigestiile, balonările şi indispoziţiile legate de dereglările funcţionării ficatului.

Ardeiul iute ne face mai fericiți

Când suntem triști și fără chef de viață, este recomandabil să mâncăm ardei iute. Datorită conţinutului de capsaicină, ardeiul iute stimulează creierul, eliberând mai multe endorfine, cunoscute şi sub numele de hormoni ai fericirii. Deși pare de necrezut, când mâncăm ardei iuți resimţim o stare de bine și reușim să scăpăm de stres și de agitație. Datorită capsaicinei, substanţă chimică care îi explică iuţimea, ardeiul iute este și un bun ameliorator al durerilor articulaţiilor, cu efect antiinflamator. Ardeiul iute mai este benefic pentru digestie şi pentru prevenirea infecţiilor prin crearea unei bariere împotriva microbilor. Capsaicina are efect protector și pentru mucoasa stomacului, fiind recomandată în ulcer şi gastrită, deoarece îmbunătăţeşte irigaţia peretelui gastric, produce sucuri protectoare şi acizi ce atacă agenții patogeni. Ardeiul iute are şi efecte pozitive asupra aparatului cardiovascular, scăzând nivelul colesterolului. Atenție, însă, a nu se consuma decât după ce a fost consultat medicul, în cazul suferinzilor de maladii severe!

Cum pot fi evitate stările neplăcute de la sfârșitul anului

Mulți oameni suferă de stres, oboseală și depresie la sfârșitul lunii decembrie. Deși este momentul petrecerilor, încheierea unui an este generatoare de anxietate pentru angajați, conform unui studiu realizat de site-ul ZonaJobs. Persoanele afectate trec prin perioade de tristețe și îngrijorare, proastă dispoziție, mai ales acum, în contextul crizei economice mondiale. Paloma Trejo, director de Resurse Umane la firmaDridco din Mexic, explică astfel tulburările angajaților la sfârșit de an: ”Oamenii devin mai preocupați de problemele personale și sunt copleșiți de griji. De asemenea sunt mai obosiți, după un an de muncă”. Pentru diminuarea stresului și îmbunătățirea stării generale, specialista Claudia Cuesta, creatoarea site-ului www.lanuevaluz.Net, sugerează eliminarea gândurilor care ne agită, acoperirea ochilor cu palmele, apăsând la limita suportabilului timp de cinci secunde, exercițiu care trebuie repetat de trei-patru ori, masarea frunții cu degetele arătător și mijlociu. Celor care au o mare supărare li se recomandă să-și cumpere un lucru pe care și-l doresc mult, oricât ar fi de neînsemnat, mică bucurie care îi va ajuta să treacă mai ușor peste suferințe.

Atenţie la mesele de sărbători

Dacă aţi ţinut post, aveţi mare grijă când treceţi la mâncarea de dulce! Mâncaţi câte puţin la fiecare masă, nu vă supraalimentaţi. Chiar dacă nu aţi ţinut post, la mesele de sărbătoare consumaţi alimentele cu moderaţie. De asemenea aprovizionaţi-vă din timp cu medicamente necesare în caz de indigestii sau alte tulburări digestive, la sugestia medicului. Înainte de masa de Crăciun se recomandă multă mişcare, pentru ca să vă simţiţi mai bine toată ziua.

Crăciun fericit!
 

Murăturile, bune pentru sănătate

Un studiu recent realizat de cercetătorii suedezi arată că bacteriile care se găsesc în murături ajută la prevenirea bolilor de plămâni, potrivit site-ului health.com. Aceste bacterii ar avea același efect precum antisepticele în distrugerea germenilor patogeni care provoacă pneumonia. Istoria murăturilor este un mister. Unii cred că datează din India, de acum 4.030 de ani. Murăturile au fost menționate în Biblie de Iisus și în Vechiul Testament, în cărțile Numeri și Isaia. Napoleon prețuia valoarea lor pentru sănătate și le-a introdus în hrana armatei. George Washington avea o colecție de 476 feluri de murături. În 850 î.Hr. Aristotel lăuda beneficiile murăturilor. Mai târziu cercetătorii au descoperit că bacteriile bune din murături inhibă creșterea microorganismelor vătămătoare în intestine. În plus, murăturile au o mare concentrație de vitamina C, ajută la o mai bună absorbție a fierului, iar oțetul ajută la slăbire. Atenție! Cei care suferă de diverse boli trebuie să consulte medicul înainte de a mânca murături.

Mâncați ca în Orientul Îndepărtat, pentru a evita cancerul de colon

Cercetătorii au descoperit că incidența cancerului de colon este mai redusă în Orientul Îndepărtat. Secretul este că dieta locuitorilor din aceste zone este bazată mai mult pe fibre și vegetale, asigurând un tranzit intestinal bun. Cancerul de colon este încurajat de grăsimile animale și descurajat de o alimentație compusă din legume și fructe. În Extremul Orient, alimentația se bazează pe mai puține grăsimi. Broccoli, usturoiul, soia și tonul sunt alimente care luptă împotriva cancerului de colon, eliminând celulele canceroase din organism. Medicina tradițională japoneză consideră că alimentele întrețin relații energetice cu organele umane, putând să le sporească sau să le diminueze energia. În consecință, insuficiența de alimente sau excesul favorizează apariția de boli. Medicina tradițională chineză a definit 5 tipuri de temperamente umane: hiper yang, hiper yin, yang, neutru și yin. Un hiper yang este hiperactiv, nervos și energic. Are statură puternică, ten roșu, vorbește mult, este impulsiv, uneori brutal. Poate avea probleme cu hipertensiunea, infarct, inflamații pulmonare, crize de angoasă. Yang este sportiv, nu se teme de efort fizic sau cerebral. Are corp atletic, față expresivă, este entuziast, generos, poate să se arate încăpățânat, nervos și neliniștit. Poate suferi tulburări de vezică biliară, uscăciunea pielii, probleme respiratorii, dureri premenstruale. Neutrul (yin yang) are o natură liniștită și flegmatică, ten roz, mâini mari, degete pătrate, privire binevoitoare. Stabil, rațional și răbdător, este lent și leneș, gândește mult. Suferă de probleme intestinale, digestive, diabet, colesterol, reumatism.  Emotiv și introvertit, yin e intuitiv și artist, un temperament activ. Filiform, de statură medie, are carnație fină, palidă. Este apreciat calmul și latura sa spirituală, dar se poate dovedi susceptibil, subiectiv, indecis. Suferă de lipsă de apetit și de tonus, alergii cutanate, angoase și coșmare, dureri lombare. Hiper yin este ultrasensibil, puțin activ, contemplativ. Are ten închis sau foarte palid, ochi încercănați sau umflați, are mâini moi, fără forță. Punctele sale slabe sunt oboseala cronică, neliniștea, obezitatea, tulburări ovariene, uterine, venoase. Cei care sunt yang și mănâncă prea multă hrană yang, pot suferi un infarct sau accident vascular cerebral. Medicul tradițional japonez le recomandă să limiteze consumul de alimente yang (carne, mezeluri, prăjeli, brânză grasă, unt, smântână, băuturi alcoolice, dulci, excitanți, piper, ardei iute, ghimbir). De asemenea, îi sfătuiește să mănânce mai încet, cu calm, favorizând alimentele neutre yin, cum ar fi peștele slab, fructele de mare, carnea albă, iaurt, ouă proaspete de preferință în coajă, cereale, paste, legume verzi, salate, crudități, ciuperci, fructe de sezon, pentru a calma excesul de energie, eliminarea excesului de căldură, ameliorarea circulației sanguine.

Pâinea noastră cea de toate zilele, bună sau nu pentru sănătate?

Deși nu ne-am putea imagina acest lucru, pâinea ne face să ne simțim bine! Carbohidrații, cum ar fi pâinea, favorizează producerea serotoninei, care mai este numită hormonul fericirii, afirmă experta britanică Helen Bond. Dacă însă tipul de fermentare al pâinii e redus, conform unor metode modern, pâinea poate provoca probleme digestive. Profesorul Jonathan Brostoff de la King’s College, Londra, crede că așa-numita ”pâine preparată într-o oră” are mai mulți aditivi, constituind un risc de iritare pentru stomac. Experții atrag atenția oamenilor că nu suntem construiți pentru a mânca multă pâine, chiar dacă ne furnizează hormoni de fericire. Prea multă pâine poate duce la sindromul de intestin iritabil și la balonare, din cauza glutenului pe care îl conține. Pâinea albă are un indice glicemic mare, ceea ce înseamnă că ar putea elibera energia prea repede, crecând nivelul de zahăr din sânge și insulina. Dar asta nu înseamnă că pâinea intermediară e mai bună pentru toată lumea. Culmea este că o cantitate prea mare de fibre ar putea să înrăutățească sindromul de intestin iritabil. Pentru cei care suferă de această afecțiune este preferabilă pâinea albă. Pâinea este însă necesară vieții și nu îngrașă, cum se credea. Problema este ce punem pe ea sau alături de ea. Pâinea poate fi o bună sursă de nutrienți, cum ar fi calciul. Ideal ar fi să ne preparăm noi pâinea, acasă, în funcție de necesitățile organismului propriu.

Somnul vindecă durerea, alungă stresul și ajută memoria

Dacă aveți o mare supărare, încercați să adormiți. După un somn bun, veți privi altfel lucrurile! Potrivit unui studiu efectuat de Universitatea Berkeley, din SUA, somnul ajută la sănătatea emoțională a oamenilor. Când adormim, trecem printr-o etapă numită REM (Rapid Eye Movement), o autoterapie naturală care atenuează amintirile dureroase din ziua anterioară. Potrivit studiului, în această fază chimică stresul se diminuează, ca urmare a activității creierului. Dar faza REM a somnului are o mare importanță și pentru consolidarea memoriei, învățat și readucerea buna dispoziție. Studiul a fost efectuat asupra a 35 de adulți tineri și sănătoși. Aceștia au fost împărțiți în două grupe, cărora li s-au arătat 150 de imagini traumatizante. Un grup a fost lăsat să doarmă, celălalt nu, în urma acestei experiențe. Cei care au dormit au fost mult mai puțin afectați de cele văzute decât cei care au rămas în stare de veghe.