Minuni, mistere, secrete : Misterul clonei Mona Lisa - The Mystery of the Clone of Mona Lisa

(Română) A fost decoperită adevărata Gioconda?

Surpriză, la Madrid! Cercetătorii de la Muzeul Prado au descoperit o copie a celei mai faimoase opere a misteriosului pictor italian Leonardo da Vinci, potrivit „The Art Newspaper”. Este vorba de o copie a celebrei Mona Lisa (Gioconda), tabloul inegalabil expus la Muzeul Luvru din Paris. Iniţial, s-a crezut că este o copie târzie, însă s-a dovedit, pe baza unor analize ştiinţifice, că este de fapt o pânză realizată chiar în atelierul maestrului, în acelaşi timp cu originalul. Se crede că tabloul-clonă ar fi fost pictat de un elev al acestuia, sub înalta sa îndrumare. Identitatea cadrelor a ieşit la iveală după ce fondul negru al pânzei de la Prado a fost curăţat pentru a i se reda strălucirea. Curios este că unele zone ale exemplarului de la Madrid sunt mai bine conservate decât ale celui de la Luvru. Potrivit „El Pais”, tabloul-clonă va fi expus temporar alături de original la Paris, un timp, pentru a împărţi celebritatea cu acesta după cinci secole de anonimat. Care din cele două imagini sunt mai apropiate de modelul real, Lisa Gherardini, soţia neguţătorului florentin Francesco del Giocondo, va rămâne pentru totdeauna un mister. Istoricii au căzut de acord că Leonardo a început să picteze Mona Lisa în 1503 şi a lucrat la tablou timp de circa patru ani. Dimensiunile tabloului de la Madrid: 76cm x 57cm. Dimensiunile tabloului original: 77cm x 53cm. Lisa de la Prado pare mai tânără şi mai frumoasă, dar surâsul celei de la Luvru rămâne desigur mai enigmatic. Misterul acestui surâs a frământat nenumăraţi oameni de ştiinţă şi experţi în artă, a inspirat cântece şi artişti din întreaga lume. Margaret Livingstone, o expertă în neurobiologie de la Harvard Medical School, a observat uimitoarea capacitate a femeii din portretul original de a-şi schimba expresia feţei, ceea ce reprezintă într-adevăr un fenomen inexplicabil pentru lumea ştiinţei. Liningstone a susţinut că surâsul Giocondei depinde de locul de unde este privită, datorită unor însuşiri ale vederii periferice umane. Dar de ce fenomenul nu se repetă şi în faţa altor picturi?!