Din secretele Terrei - Castelul misterios construit de un german în Argentina - Mysterious Castle built by a German in Argentina

 (Română) La câţiva kilometri de Simoca, un oraş din provincia Tucumán, Argentina, există ruinele unei construcţii despre care localnicii spun că a fost un proiect mult prea ambiţios pentru o amplasare atât de solitară şi rurală. I se spune “El Castillo” (Castelul), dar în realitate se numeşte El Castoral. Acesta a alimentat de-a lungul vremii mai multe legende. Castelul a fost construit în 1912 de către germanul-elveţian Otto Ruckaeberle. Legenda spune că frumoasa sa soţie franţuzoaică i-ar fi cerut să construiască impresionantul castel ca o dovadă a dragostei. În epoca sa de splendoare, proprietarii castelului dădeau petreceri cu mult alcool, femei şi muzică. Dar, pe neaşteptate, palatul a fost abandonat la sfârşitul anilor 1910. Localnicii spun că văd o lumină stranie care se ridică de la castel îndreptându-se spre cimitir şi înapoi. Administratorul castelului obişnuia să povestească faptul că asculta mărturisiri despre hoinărelile lui Ruckaeberle în fiecare seară. După cum relatează istoricul Carlos Páez de la Torre, Otto Ruckaeberle, născut în 1873, era o persoană notabilă în oraşul argentinian la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Avea o importană fabrică de ulei la moşia din Santa Lucía, oraşul Monteros. Astfel, a reuşit să construiască ambiţiosul edificiu, cu un turn înalt, balustrade şi scări impresionante. Bătrânii localnici îşi aminteau fastuoasa inaugurare din 1912, cu mari orchestre. O legendă vorbeşte de o poveste de dragoste dintre Ruckhaeberle şi Inés Beruti, o ”subretă” de operetă, celebră la Buenos Aires în epocă. Ziarele vremii spun că la “El Castoral” (numit astfel, deoarece aici se creşteau castori) vibra de “râsete stridente, muzică şi zgomote caracteristice distracţiei. Palmierii şi pinii erau martori ai unor scene de dragoste… În anii 20, “El Castoral” era deja abandonat şi timpul îşi începea ”opera” de distrugere, nu fără un ajutor din afară. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu stăpânul castelului. Au rămas doar legendele. Se spune că erau ”ochiuri de apă” în care invitaţii puteau pescui dorada, dar ”numai două, fiindcă la a treia erau înghiţiţi de ape”. Se spune că într-o dimineaţă s-a descoperit cadavrul unei femei frumoase, cu plete blonde, îmbrăcată de petrecere, plutind pe apele râului din apropiere.