Social Icons

twitterfacebookgoogle pluslinkedinrss feedemail

English Francais Auf Deutsch På svenska

sâmbătă, 15 iunie 2013

Faimoşi savanţi care au crezut în Dumnezeu



Mai puţină lume cunoaşte că, în majoritate, marii savanţi au fost credincioşi. Ca şi întrecut, astăzi, mulţi cercetători ştiinţifici cred că Dumnezeu există şi datorită Lui există minunăţiile pe care le vedem în natură. Iată o listă cu marii savanţi credincioşi.

1.    Nicolaus Copernic (1473-1543)
 Copernic era un astronom polonez care a elaborat teoria potrivit căreia Soarele se află în centrul Universului (heliocentrism), iar Pământul se învârteşte în jurul lui. Consecinţele teoriei care schimba ideea greşită că Terra este centrală şi imobilă au fost prefaceri profunde din punct de vedere ştiinţific, filosofic şi religios fiind subsumate conceptului de revoluţie coperniciană. Copernic şi-a prezentat pentru prima oară teoria în grădinile de la Vatican, în 1533, în faţa lui Papa Clement al VII-lea, care a aprobat-o şi l-a îndemnat s-o publice. Savantul nu a fost niciodată sub ameninţarea unei persecuţii religioase. Copernic s-a referit adesea la Dumnezeu în operele sale şi nu a considerat că teoria sa ar fi în conflict cu Biblia.

2. Sir Francis Bacon
 Filosoful şi savantul Francis Bacon a elaborat opera „De dignitate et augmentis scientiarum”, o teorie empiristă a cunoaşterii şi a stabilit regulile metodei experimentale îm „Novum Organum”. El a fost unul dintre pionierii gândirii ştiinţifice moderne. În De Interpretatione Naturae Prooemium, Bacon a stabilit scopurile sale de a descoperi adevărul, servind ţara şi biserica. Deşi opera sa era bazată pe experienţă şi raţiune, a respins ateismul cu îndârjire.

3.    Johannes Kepler (1571-1630)


Johannes Kepler a fost un matematician şi un astronom genial. A stabilit legile mişcării planetelor în jurul Soarelui. A fost aproape de a ajunge la conceptual newtonian al gravitaţiei universale înainte ca Newton să se fi născut. Kepler a fost un sincer pios lutheran. Kepler nu a suferit persecuţii pentru lucrările sale ştiinţifice care puneau Soarele în centrul Universului. I s-a permis să rămână ca profesor în catolicul Graz, deşi era protestant.

1.    Galileo Galilei (1564-1642)


Galileo Galilei este adesea amintit pentru conflictul său cu Biserica Romano-Catolică în 1633. Opera sa controversată privitoare la sistemul solar în 1633 nu a adus dovezi concrete ale sistemului heliocentrist. Descoperirile telecopului lui nu indicau mişcarea Pământului. Ignoră orbitele eliptice ale planetelor, corect estimate de Kepler. După ce i s-a interzis să promoveze sistemul heliocentrist, Galileo a elaborat cele mai importante lucrări teoretice. Savantul a rămas credincios în Dumnezeu şi a spus că Biblia nu poate să greşească. El vedea sistemul său drept o interpretare alternativă a textelor biblice.

5.    Rene Descartes (1596-1650)
   
Rene Descartes a fost un matematician francez, savant şi filosof, supranumit părintele filosofiei moderne. Era un credincios profund al Bisericii Catolice pasionat de dorinţa de a descoperi adevărul. La 24 de ani a avut un vis şi a simţit chemarea de a căuta şi a aduce cunoaşterea într-un singur sistem de gândire. "Gândesc, deci exist" este citatul său faimos. Dumnezeu a fost în centrul întregii sale filosofii. Rene Descartes şi Francis Bacon sunt consideraţi figuri cheie în dezvoltarea metodologiei ştiinţifice. Ambii au sisteme în care Dumnezeu este important şi amândoi par mai evlavioşi decât media la vremea lor.

6.    Blaise Pascal (1623-1662)
http://www.assoc-amazon.com/e/ir?t=savedbygracemini&l=as2&o=1&a=1576830160 
 Blaise Pascal a fost un mathematician, fizician, inventator, scriitor şi teolog. Pascal a inventat un calculator mecanic şi a stabilit principiile vacuumului şi presiunii aerului. A fost crescut ca un credincios catolic, în 1654 a avut o viziune reliogioasă, îndreptându-se de la ştiinţă la teologie. A început să publice opere teologice. Cea mai influentă lucrare a sa, Pensées, apără creştinismul.Ultimele lui cuvinte au fost "Dumnezeu nu mă părăseşte niciodată". 

7.    Isaac Newton (1642-1727)


În optică, mecanică şi matematică, Isaac Newton a fost un mare geniu. În toate lucrările sale ştiinţifice vedea matematica şi numerele drept fundamentale. Se ştie mai puţin că era profund evlavios şi vedea numerele ca implicate în înţelegerea planului lui Dumnezeu din Biblie. A elaborat o uimitoare operă de numeologie biblică. În operele sale, Dumnezeu este esenţial pentru natură şi absolutul spaţiului.


8.    Robert Boyle (1791-1867)


Robert Boyle a dat numele său Legii gazelor şi a scris o importantă lucrare de chimie. Savantul brianic era un sincer credincios protestant. Pentru promovarea religiei creştine în străinătate a dat bani ca să fie tradus Noul Testament în limbile irlandeză şi turcă. Boyle a scris împotriva ateilor din vremea sa, fiind un evlavios înflăcărat.

9.    Michael Faraday (1791-1867)
 

Michael Faraday a fost fiul unui potcovar şi a ajuns unul dintre cei mai mari savanţi din secolul XIX. Lucrările sale despre electricitate şi magnetism nu numai că au revoluţionat fizica, dar au dus la modul nostru de trai confortabil de astăzi. Fără decoperirile sale nu am avea computere, telefoane, site-uri, etc. Faraday a fost un profund evlavios creştin.

10. Gregor Mendel (1822-1884)
 

Gregor Mendel a pus bazele matematice ale geneticii. El şi-a început studiile în 1856 în grădina mânăstirii în care era călugăr. În 1868 a fost ales stareţ al mânăstirii. Lucrarea sa a rămas necunoscută până la începutul secolului următor, când o nouă generaţie de botanişti a ajuns la rezultate limilare şi l-a redescoperit. Mendel era un călugăr evlavios a cărui operă genală este esenţială pentru genetică şi ştiinţa modernă.

11. William Thomson Kelvin (1824-1907)
 

William Thomson Kelvin este unul dintre savanţii britanici care au ajutat la punerea bazelor fizicii moderne. Lucrările sale au acoperit multe domenii ale fizicii, fiind cunoscut îndeosebi pentru lucrările de termodinamică. Una din inovaţiile sale este introducerea unui « zero absolut », corespunzător absenţei absolute a agitaţiei termice şi presiunii unui gaz. El a dat numele scării de temperatură absolută sau temperaturii « termodinamice » măsurate în grade kelvin. Savantul de origine iralndeză era un creştin profund evlavios.

12. James Clerk Maxwell (1831-1879)


 
Fizicianul britanic James Clerk Maxwell este în principal cunoscut pentru unificarea într-un singur ansamblu de ecuaţii, ecuaţiile lui Maxwell, electricitatea, magnetismul şi inducţia, incluzând o importantă modificare a teoriei lui Ampère. Şi Maxwell a fost un creştin evlavios devotat, într-o epocă în care mulţi contemporani erau necredincioşi şi chiar anti-creştini.

13. Max Planck (1858-1947)
 

Max Planck a adus mari contribuţii la dezvoltarea fizicii. El a revoluţionat înţelegerea lumii atomice şi subatomice. În lucrarea sa "Religion and Naturwissenschaft" din 1937, Planck şi-a exprimat viziunea potrivit căreia Dumnezeu este prezent pretutindeni. A fost epitrop din 1920 şi până la moarte şi a crezut în Dumnezeu bun, atotputernic şi a toate ştiutor.

14. Albert Einstein (1879-1955)
 

Albert Einstein este cunoscut drept cel mai mare savant al secolului XX şi asociat cu mari revoluţii în gândire, graviitaţie, transformarea materiei în energie (E=mc2). El a recunoscut imposibilitatea existenţei unui Univers necreat. Iată ce spune Encyclopedia Britannica despre genialul savant: “Respingând ferm ateismul, Einstein şi-a exprimat credinţa în Dumnezeul lui Spinoza care se revelează prin armonia în ceea ce există“. “El şi-a motiovat astfel interesul pentru ştiinţă în faţa unui tânăr fizician : Vreau să văd cum Dumnezeu a creat lumea… Vreau să ştiu gândirea Sa, restul sunt detalii“. Citate lui celebre dovedesc credinţa sa în Dumnezeu : “Dumnezeu nu joacă zaruri“, “Coincidenţa este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim“, “Ştiinţa fără religie e şchioapă, religia fără ştiinţă e oarbă“.
Pentru mai multe amănunte puteţi citi aici:

http://plongeeenmerrouge.over-blog.fr/article-34806904.html

3 comentarii:

  1. Slavă Domnului, găsim şi printre elitele româneşti în viaţă credincioşi declaraţi. Vă invit să-i cunoaşteţi din prezentarea LISTEI DE ONOARE a PREMIULUI ROMÂNESC PENTRU EXCELENŢĂ (www.premiulromanescpentruexcelenta.ro). Sunt aleşi de laureaţii a 15 ediţii, au clasă mondială confirmată şi fac cinste Ţării. av.Ardeiaş Liviu

    RăspundețiȘtergere
  2. Ultimul dintre savantii amintiti, Albert Einstein, cu un an inainte de moartea sa a declarat contrariul... Despre Dumnezeu spunea ca este "expresia si produsul unei slabiciuni omenesti".
    Asa ca Albert Einstein juca dublu. Odata vorbea de bine despre Dumnezeu si altadata radea de cei ce cred in Dumnezeu.
    Concluzia: acest om nu credea in Dumnezeu.
    Republicati articolul de fata caci este umbrit de Albert Einstein. Scrisoarea lui despre Dumnezeu este o marturie vie pentru noi toti, a necredintei lui. Iata o sursa a marturiei sale, pe care un nebun o cumpara cu 3 mil, de dolari.
    Sursa: http://www.yoda.ro/online/scrisoarea-istorica-a-lui-einstein-catre-dumnezeu-a-fost-scoasa-la-licitatie-pretul-de-pornire-3-mil-dolari

    RăspundețiȘtergere
  3. Este adevărat că Einstein a fost controversat. a avut şi opinia pe care aţi amintit-o dumneavostră, însă, în finalul vieţii, s-a lămurit că există Dumnezeu. Acest lucru ne-a făcut să-l includem în listă. Vă mulţumim mult pentru mesaj.

    RăspundețiȘtergere

Adăugaţi un comentariu/Add a comment

 

Statistici



Display Pagerank

Totalul afisarilor de pagina

Intraţi în comunitatea Minuni Mistere

Pentru a primi update-uri daţi click pe butonul de like de mai sus!

Votati-ne

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...