Social Icons

twitterfacebookgoogle pluslinkedinrss feedemail

English Francais Auf Deutsch På svenska

miercuri, 4 iunie 2014

Povestea hanurilor bucureştene



Odinioară popasuri obligatorii pentru negustorii care poposeau la Bucureşti, hanurile cu aspect oriental din centrul istoric al capitalei române îşi reiau viaţa după decenii de abandonare graţie unor ambiţioase proiecte de renovare, scrie presa franceză. Asemănătoare cu caravanseriaurile răspândite în Imperiul Otoman, hanurile din Bucureşti au înflorit în secolele XVIII şi XIX. În oraşul de trecere dinspre Orient spre Occident soseau călători din ţările române, dar şi Serbia, Bulgaria, ba chiar şi Germania. Locuri de schimb, hanurile au contribuit la dezvoltarea oraşului, deoarece negustorii străini sau români care se întorceau din călătoriile lor au importat idei arhitecturale moderne. Construcţiile fortificate, care includeau grajduri pentru cai, magazine la parter şi camere la primul etaj, s-au transformat cu timpul în hoteluri mai confortabile. Hanurile bucureştene au înfruntat timpul scăpând ca prin minune demolărilor din timpul comunismului.
Hanul lui Manuc
Aşa s-a întâmplat şi cu hanul lui Manuc, cel mai
frumos han din România, potrivit specialiştilor. Ridicat în 1808 de Manuc Bey, un înalt demnitar otoman de origine armeană, a fost la un pas de a fi demolat în timpul lucrărilor la giganticul Palat al Parlamentului, pentru care s-a pus la pământ unul din cele mai frumoase cartiere rezidenţiale în anii 1980. Arhitectul şef de la acea vreme a avut inspiraţia să-i spună lui Ceauşescu că hanul a găzduit primele întruniri ale muncitorilor comunişti în 1920 şi a fost salvat. A explicat proprietarul său actual Şerban Cantacuzino, descendent al unei familii domnitoare române, care a recuperat clădirea strămoşilor săi în justiţie după căderea regimului comunist. După şapte ani de renovări şi investiţii de 2 milioane de dolari, refacerea hanului nu e încă gata. Din fericire însă restaurantele şi curtea interioară au fost redeschise, atrăgând mii de turişti pe zi.  
Hanul cu Tei
 La câteva sute de metri de aici se află Hanul cu Tei, renovat, care găzduieşte cafenele şi magazine de artă. 
 Un alt han este Hanul Gabroveni, al cărui nume provine de la negustorii originari din oraşul bulgar Gabrovo care poposeau aici. Şi el prinde culoare. Era pe punctul de a se prăbuşi când Primăria şi Ministrul Culturii au decis să-l salveze. Hanul Gabroveni a fost ridicat la începutul secolului XIX şi reconstruit după marele incendiu care a devastat Bucureştiul în 1847. Astăzi lucrările de reabilitare au beneficiat de şapte milioane de euro, dintre care 2,5 milioane din fonduri europene şi donaţii din partea guvernului norvegian. De precizat că la restaurare s-a păstrat înclinarea pereţilor de 30 de centimetri. În câteva luni, porţile monumentale sculptate în lemn, copii ale celor originale pierdute pentru totdeauna, vor fi redeschise. Turiştii vor descoperi aici magazine cu mărfuri importate de la Leipzig sau Istanbul, dar şi pivniţele care odinioară erau dotate cu tone de vin. Refacerea Hanului Gabroveni va deveni un simbol al renaşterii centrului istoric al oraşului. Arhitectul M. Antoniu, citat de France Presse, crede că renovarea hanurilor va reda grandoarea de odinioară a Bucureştiului.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adăugaţi un comentariu/Add a comment

 

Statistici



Display Pagerank

Totalul afisarilor de pagina

Intraţi în comunitatea Minuni Mistere

Pentru a primi update-uri daţi click pe butonul de like de mai sus!

Votati-ne

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...