Care este adevărata semnificaţie a bradului de Crăciun ? Cine l-a adus în România ?

Se apropie Crăciunul şi întreaga lume creştină are grijă să împodobească un brăduţ de Crăciun. Dar cum a început această tradiţie? Este un obicei care bucură sufletele tuturor, de la cei mici până la cei mari.  

În vremurile străvechi

, germanii erau convinşi că, atât Terra, cât şi astrele sunt suspendate de un arbore gigantic, Divinul Idrasil sau Arborele Universului, ale cărui rădăcini sunt în infern şi coroana în ceruri. Pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, ei împodobeau un stejar cu torţe şi dansau în jurul său. În jurul anului 740, Sfântul Bonifaciu – care a creştinat Germania şi Marea Britanie- a doborât acest stejar care îl reprezenta pe zeul Odin şi l-a înlocuit cu un brăduţ, simbolul dragostei eterne a lui Dumnezeu. Brăduţul a fost împodobit cu mere, care pentru creştini reprezintă ispitele, şi lumânări (ce simbolizează lumina lumii şi iertarea divină. Fiind o specie perenă, bradul este simbolul vieţii eterne. În plus, forma sa triunghiulară reprezintă Sfânta Treime. În Evul Mediu, acest obicei s-a răspândit în toată Europa şi a ajuns apoi în America. Primul brad de Crăciun, împodobit aşa cum îl cunoaştem acum, a fost văzut în Germania în 1605 şi a fost folosit pentru a crea un ambient de sărbătoare într-o perioadă extrem de friguroasă. Începând din acest moment a început răspândirea obiceiului. În Spania a ajuns în 1870, în Finlanda în 1800, la castelul Windsor din Anglia a fost văzut prima oară în 1841, obiceiul fiind adus de prinţul Albert, soţul reginei Victoria.

Bradul de Crăciun în România

Unii spuni că, pe meleagurile noastre, bradul de Crăciun a fost adus de Zinca Goleascu (1782-1879), una dintre femeile culte din Bucureşti, mama primului copil al boierului Dinicu Golescu. Alţii susţin că primul pom împodobit din Bucureşti a fost văzut la Maria Bibescu, contesă de Montesquiou Fezensac (1845 – 1929), soţia contelui Odon de Montesquiou. Scriitorul Petre Ispirescu, care a trăit între 1830-1887, scrie că a văzut pentru prima oară un brad împodobit în mahalaua Pescăria Veche.

Ce semnificaţie are fiecare podoabă

 Cu trecerea anilor, merele şi lumânările au fost înlocuite cu globuri şi ghirlande cu luminiţe ce se aprind. Iată ce semnificaţie au podoabele.

-Glooburile-reprezintă darurile pe care Dumnezeu le face oamenilor. Culoarea albastră înseamnă căinţa, roşie, cererile, aurii, laude şi arginitii, mulţumiri.

-Stele- Se pun de obicei în vârf şi reprezintă credinţa care ne călăuzeşte viaţa.

.-Panglici şi funde-Simbolizează unitatea familiei şi prezenţa persoanelor dragi în jurul tuturor acestor daruri.

-Îngeraşi-Sunt mesageri între noi şi cer şi sunt însărcinaţi să ne protejeze, de aceea nu trebuie să lipsească din brad.

-Lumini-Nu contează culoarea sau dacă se sting şi se aprind. Semnificaţia lor este că ne luminează drumul spre credinţă.