Social Icons

twitterfacebookgoogle pluslinkedinrss feedemail

English Francais Auf Deutsch På svenska

miercuri, 12 aprilie 2017

Miracol ! Timp de trei zile mormântul lui Iisus a fost deschis și adevărul a ieșit la iveală

Joi, 22 martie, în jurul Mormântului Sfânt a domnit o bucrie de nedescris. Trei sute de invitaţi din toate confesiunile creştine de la Ierusalim au împărtăşit-o. La întâlnirea ecumenică din acea zi a fost sărbtorită încheierea lucrărilor de restaurare la Biserica Sfântului Mormânt. Cei mai fericiţi au fost grecii ortodocşi, franciscanii şi armenii despre care s-a spus că au încheiat “o misiune imposibilă”.
Deşi sunt de confesiuni diferite, şi-au unit forţele pentru a salva mormântul lui Iisus, care era în pericol de a se prăbuişi. După zece luni petrecute în spaţii strâmte, praf, în zgomote de ciocan şi alte utilaje şi nopţi nedormite, lucrările s-au încheiat. Bazilica a recăpătat aspectul său normal. Mormântul Sfânt a fost, mai precis edicula (n.r. din latinescul aediculum, care înseamnă casă mică) ce înconjoară patul funerar pe care a fost aşezat Mântuitorul după răstignire, care a stat ascuns sub un capac de marmură timp de sute de ani, a fost curăţat şi consolidat. A fost de asemenea eliberat de plăcile de marmură care îl protejau ca pe un diamant. Din 26 octombrie 2016 până la 29 octombrie 2016, la primele ore, piatra originală pe care a stat trupul lui Iisus Hristos, după răstinginire şi până la înviere, timp de trei zile, a fost adusă la lumină. Şaizeci de ore au fost necesare pentru o intervenţie tehnică minuţioasă. Evenimentul a fost epocal: în cinci sute de ani, numai a treia oară a fost dezvelit locul pe care a stat cu adevărat trupul Mântuitorului. Pentru eveniment, au fost invitate 30 de persoane. Părintele Zacheus, un polonez cu rang superior în comunitatea franciscană a Sfântului Mormânt, a spus că evenimentul a fost marcat de o tăcere adâncă. “Eu însumi nu am fost sigur decât atunci când am văzut cu propriii mei ochi acest loc. M-am apropiat. Am putut să văd locul pe care Iisus a fost depus şi unde a înviat. Este un moment cheie al existenţei mele”.  Sora Anna-Erica, sacristan la Sfântul Mormânt, a făcut de asemenea dezvăluiri uluitoare: “Ceea ce m-a bulversat în acele ore a fost să văd pe fiecare care ieşea radiind şi uneori plângând”.  “Am intrat de două ori. De fiecare dată a fost ca şi când mi-aş fi uitat creierul acolo”, a mărturisit Părintele Massimo, profesor de arheologie bilblică. Publicul a aflat ce au văzut datorită filmelor şi a fotografiilor făcute în acele trei zile. Dala de marmură pe care se prosternau pelerinii a fost deplasată orizontal. Dedesubt a apărut o dală de marmură gri ce data din epoca cruciată cu o cruce gravată deasupra. Nu ocupa decât pe jumătate lungimea patului funerar şi era spartă. S-a putut vedea ce proteja: stânca. Pereţii de stâncă sunt de aceeaşi natură ca şi muntele Ierusalimului. Părintele Paul, care este indian, a avut şansa uriaşă de a vedea şi el adevărata stâncă. De fapt, patul funerar nu este tot ceea ce a rămas din mormânt,. De fiecare parte a acestuia se văd pereţii stâcii în care a fost săpat mormântul, exact aşa cum scrie în Biblie. “În timpul lucrărilor, am văzut adevăratul mormânt. Am făcut poze, l-am atins. A fost o experienţă minunată”, a mărturisit Părintele Paul. “Datorită unor mărturii istorice ştim că Hakim nebunul a încercat să distrugă mormântul lui Iisus în 1009. Însă nu a putut. Vârful stâncii pe care am atins-o se ridică la 1,80 m înălţime în raport cu solul actual. Am văzut cu ochii noştri în timpul lucrărilor că este cu adevărat un mormânt, chiar dacă e acoperit de ediculă. Totul este exact ca în scrierile sfinte, cei care au intrat acolo au şi simţit că acolo a fost într-adevăr Fiul lui Dumnezeu, a spus cu tărie părintele Paul. “Eu sunt indian, biserica noastră a fost întemeiată de sfântul Toma. În dioceza mea am scrieri din secolul al IV-lea care atestă prezenţa unui cult iudeo-creştin în acest loc, înainte de construirea templului lui Hadrian în 135, care a fost ridicat pentru a împiedica cultul creştin. Am moştenit şi o bogată tradiţie orală. Pentru mine nu e nicio îndoială că am atins stânca şi mi-am împlinit un vis. Nu aveam însă nevoie să o ating ca să constat misterul crucii ca putere a Învierii. Nu spun că atingerea stâncii mi-a cerscut credinţa, dar m-a ajutat. Nu se compară cu nimic momentul în care am putut s-o strâng în braţe”, a adăugat el. Părintele David a întărit: Trupul Mântuitorului nu mai e aici, însă prezenţa Sa încă se simte. Faptul că nu mai e prezent nu îndepărtează speranţa şi lumina care ţâşneşte din acest mormânt până astăzi”. Nizar, un creştin palestinian, care a intrat în mormânt pentru a-l fotografia, a mărturisit: ”O dată intrat înăuntru, am văzut. Aproape am uitat să fac poze. Ca şi când timpul şi spaţiul s-ar fi oprit. Ca şi când nu mai erau bariere. Era un contact direct între ceea ce s-a petrecut acum 2.000 de ani şi acum. În acest loc toată Istoria este separată de noi printr-o simplă piatră şi, dacă o ridicăm, suntem în contact direct cu Istoria”. Toţi cei care au marea şansă să ajungă în Biserica Sfântului Mormânt sau Biserica Învierii au dovada clară că Invierea lui Hristos nu este un eveniment trecut. Victoria Sa asupra Morţii şi asupra urii nu s-a petrecut doar odinioară. Această zi, a izbândei Sale şi a răscumpărării noastre din ghearele iadului, ziua Paştelui, este cu adevărat fără sfârşit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adăugaţi un comentariu/Add a comment

 

Statistici



Display Pagerank

Totalul afisarilor de pagina

Intraţi în comunitatea Minuni Mistere

Pentru a primi update-uri daţi click pe butonul de like de mai sus!

Votati-ne

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...