Cea mai mare minune oferită oamenilor

De peste douăzeci de secole, venirea Sfintei Lumini în Sâmbăta Mare la Mormântul Domnului din Ierusalim este cea mai mare minune oferită oamenilor.

Biserica Sfântului Mormânt și a Învierii de la Ierusalim 

Este miracolul care dovedeşte până la sfârşitul timpului Învierea lui Hristos, Lumina luminii. Minunea are loc în Biserica Învierii lui Hristos, impunătoarea biserică a întregii creştinătăţi de la Ierusalim. De peste două mii de ani, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12.30 şi 14.30, deasupra Sfântului Mormânt se coboară Lumina din Cer. Pentru că există încă oameni neîncrezători, autoritățile fac controale riguroase care dovedesc tocmai că minunea este autentică. Oamenii legii inspectează cu severitate locul sfânt pentru a se asigura că nu există nici o sursă de foc şi chiar îl controlează corporal pe arhiereul grec care presară vată deasupra locului unde a fost aşezat Mântuitorul înainte de a învia.

După rigurosul control, se sting toate luminile şi se pecetluieşte uşa de la intrare cu benzi de pânză cu ceară şi sigilii aşezate astfel încât să formeze litera „X”. Gardienii rămân de pază la uşa Sfântului Mormânt până când se coboară din cer Lumina. După ce este controlat corporal de către poliţişti, patriarhul Ieusalimului dezlipeşte peceţile de la uşa Sfântului Mormânt. Este însoţit de un arab musulman care rămâne în Capela Îngerului (anticamera Sfântului Mormânt). Patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Sfântului Mormânt, îngenunchează şi se roagă. Biserica este cufundată într-o mare de beznă şi linişte. Numai arabii fac semne imploratoare. După 15-20 de minute de rugăciune, toţi cei prezenţi observă o lumină puternică alb-albăstruie, asemănătoare unui fulger, coborând în zig-zag prin cupola mare a bisericii. Scânteia divină aprinde vata de pe lespedea Sfântului Mormânt. Patriarhul pune bucăţile de vată aprinsă în două cupe de aur şi iese în Capela Îngerului. Aici aprinde două buchete de 33 de lumânări – număr care reprezintă vârsta lui Hristos în momentul crucificării. O dată cu vata se mai aprind miraculos candelele din biserică, lumânările din sfeşnice şi chiar unele lumânări din mâinile celor prezenţi. La început, lumina divină nu are consistenţă materială. Oamenii îşi ating părul, feţele şi hainele cu flacăra lumânărilor. Apariţiile, sunetele şi senzaţiile deosebite asociate Sfintei Lumini (licăriri de fulger, bubuituri etc.), toate calităţile supranaturale ale flăcării (culoare stranie, temperatură blând-caldă, temporar inconsumabilă) şi emoţia intensă produsă asupra credincioşilor i-au fascinat de veacuri pe cercetătorii fenomenului. În fenomenul Luminii Sfinte de la Ierusalim dăinuie o remarcabilă reminiscenţă datând din vremea Bisericii nedivizate a Vechii şi Noii Rome. Este un ritual ortodox prin excelenţă, dar şi o moştenire a rădăcinilor Occidentului creştin. În seara zilei de sâmbătă, 7 aprilie 2018, o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, Ceremonia de primire a Sfintei Lumini, în DIRECT de la Biserica Sfântului Mormânt și a Învierii de la Ierusalim se va transmite sâmbătă, 7 aprilie, de la ora 12:00 la TRINITAS TV.