De ce islandezii sunt toți rudă cu cântăreața Björk? Misterele Islandei

Despre Islanda se poate spune că este a treia țară din lume unde se consumă mai multă cafea. Dar  se mai pot spune și alte curiozități excepționale despre această țară. În Islanda, numele se formează adăugând la numele tatălui terminația son, dacă e un bărbat, și dottir, în caz că e vorba de o femeie. Populația din insula Islanda este izolată și are la bază

un mic grup inițial, ceea ce limitează diversitatea genetică. În urmă cu câțiva ani, s-a putut determina că 102 asmatici din Islanda proveneau de la o singură pereche care a trăit în a doua jumătate a secolului XVII. Colonizarea Islandei a început în anul 874, când conducătorul viking Inólfr Arnarson a sosit în actuala zonă a Reikiavikului și s-a așezat acolo permanent. În următorii 150 de ani, diverși emigranți proveniți din Norvegia împreună cu sclavii lor de origine celtă – proveniți în majoritate din Irlanda și Scoția – au sosit pe insulă. Fluxul migrator spre Islanda s-a încetinit și a ajuns să se întrerupă începând din anul 1000 – când Islanda s-a convertit la creștinism – până în epoca modernă. Cei 330.000 de isladezi de astăzi provin din acei pionieri de acum peste 1.000 de ani, ceea ce face ca toți să fie înrudiți. Deși pare incredibil, cu toții sunt rude mai mult sau mai puțin îndepărtate cu celebra cântăreață Björk. Însă mai sunt și elemente externe. Hans Jonatan, un sclav african născut în 1784, în Insulele Virgine (tatăl lui era sstăpânul danez al plantației) a fugit în Danemarca, unde un tribunal, la cererea mamei vitrege, l-a condamnat în 1802 să fie deportat ca sclav în locul de origine. În realitate, a ajuns în Islanda, unde a avut copii și a murit în libertate în 1827. Analiștii de la deCODE au construit 38% din genomul lui Jonatan pornind de la 182 dintre actualii 780 de descendenți ai săi, care au toți aspect tipic de islandezi. În urma unor cercetări genetice s-a mai descoperit că pionierii vikingi din Islanda au o componentă scandinavă în proporție de 55%, care e ușor distinctă la bărbați (56%), față de femei (52%). Restul este un substrat genetic de origine celtică, provendind din insulele britanice. Islanda a fost populată în majoritate cu bărbași scandinavi și femei celte, care au fost aduse împotriva voinței lor. Timpul a trecut și lucrurile s-au schimbat mult în Islanda. În 2017, aceasta a fost prima țară în care s-a stabilit prin lege ca femeile și bărbații trebuie să aibă aceeași remunerație pentru același tip de muncă. Unul din preparatele naționale islandeze este hákarl, un rechin artic care se lasă să fermenteze și să se usuce timp de luni de zile. Este mâncat în aer liber cu brennivin, o băutură tradițională islandeză supranumită svarti dauði (moarte neagră) care face referire la mahmurelile groaznice pe care le produce a doua zi.