De ce se serbează Paștele la date diferite

 Noi serbăm Paștele în ziua de 5 mai, la cinci săptămâni după ce catolicii și protestanții au serbat cea mai mare sărbătoare a creștinătății, care semnifică Învierea Domnului și ne întrebăm de ce se serbează Paștele la date diferite. Vă prezentăm acum explicațiile preluate din prestigiosul ziar ”Jerusalem Post”.

Paștele se serbează la date diferite de Biserica Ortodoxă și de Biserica Catolică și bisericile protestante. Motivul acestei diferențe datează din

1582, când Papa Grigore a modificat Calendarul Iulian, stabilit de Iulius Cezar, conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie în 45 î.Hr. Calendarul Gregorian a creat un decalaj de două săptămâni.

Cauza datelor diferite

Decalajul creat a dus la sărbătorirea Paștelui la date diferite. Catolicii și protestanții urmează Calendarul Gregorian, ortodocșii au rămas cu Calendarul Iulian. Calendarul Gregorian a fost creat pentru a adapta calendarul anual la anul solar- câteva minute care fac diferența pe termen lung. Calendarul anual are mereu câteva minute care nu sunt socotite.

Cum stabilesc data catolicii

Cu anii, de la această diferență s-ar fi ajuns ca Paștele să nu mai fie sărbătorit primăvara, ceea ce este imposibil fiindcă Paștele (Passover) este o sărbătoare bibilică numită ”sărbătoarea primăverii”. Pentru catolici și protestanți, Paștele va fi mereu după echinoxul de primăvară din emisfera nordică (în jur de 21 martie) și în prima duminică după luna plină. Astfel, anul acesta s-a serbat la 31 martie.

Cum stabilesc data ortodocșii

Diferența dintre Calendarul Gregorian și Calendarul Iulian este de 13 zile. 21 martie în Calendarul Iulian ajunge la 3 aprilie în Calendarul Gregorian. Deci aceasta este data echinoxului luat în calcul de ortodocși, după care fixează data de Paște în prima duminică de lună plină! De asemenea data trebuie să fie după Paștele evreiesc (Pesah). Așa s-a ajuns să serbăm anul acesta Paștele la 5 mai.

De ce se ține neapărat cont

”Este foarte important ca ortodocșii să serbeze Paștele după Paștele evreiesc (Pesah), care este numai primul pas spre mântuire. Este imposibil să sărbătorești mântuirea prin Iisus și apoi să te întorci la mântuirea fizică a evreilor”, a explicat Yisca Harani, un cercetător isrealian în domeniul creștinismului. Cea mai importantă sărbătoare a creștinătății sărbătorește învierea lui Iisus după ce a fost crucificat în timpul stăpânirii romane.

De unde vine denumirea

Iisus a înviat din morți după trei zile în jurul anului 30 d.Hr. Iisus venise la Ierusalim pentru serbarea Paștelui. În multe limbi, inclusiv în limba română, cuvântul Paște provine din limba aramaică, Pascha, și ebraică, Pesah. La celebrarea Paștelui Ortodox are loc cea mai mare minune, Lumina Sfântă se pogoară din cer la Sfântul Mormânt din Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim.

Minunea minunilor

Lumina Sfântă (în limba greacă Άγιον Φως) sau focul haric este o minune care se întâmplă în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paștelui Ortodox. Miracolul are loc în timpul Vecerniei Mari, între orele 12,30 şi 14,30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde brusc un foc care e apoi distribuit în lume, el ajungând și în România

Cine a văzut prima oară Lumina

Cea mai timpurie mărturie cu privire la o ceremonie a Luminii Sfinte la Ierusalim se găseşte în notele de călătorie ale monahiei Egeria. În anul 384, ea a făcut un pelerinaj în Ţara Sfântă şi şi-a notat impresiile de călătorie într-un jurnal intitulat Peregrinatio Egeriae. Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan, primii care au ajuns la mormântul Domnului după ce mironosiţele le-au vestit Învierea Lui, au văzut lumina dumnezeiască. Deşi era încă întuneric, ei au văzut giulgiurile rămase pentru că mormântul era plin de lumină. Din păcate, Paștele încă se serbează la date diferite, dar ar fi bine să serbăm toții creștinii la aceeași dată, fiindcă lui Dumnezeu îi place Unirea, nu dezbinarea.