Misterele timpului

(Română) Prima mărime pe care oamenii au putut să o măsoare cu oarecare grad de precizie a fost timpul. S-au folosit de mişcările Soarelui şi a Lunii. Ziua reprezenta o mişcare completă de revoluţie a Pământului. Luna era perioada de la lună nouă până când aceasta apare din nou pe cer.

 Vechii egipteni au stabilit pentru prima oară lungimea cât mai exactă a anului,

fiindcă Nilul se revarsă în general în aceeaşi perioadă a anului. Inundaţiile coincid cu evoluţia planetei Sirius. Între două apariţii trec 365 de zile, iar anul are 365 de zile şi 5 ore. Calendarul grecesc, care a introdus sfertul de zi, a fost adoptat de romani în 46 î.Hr. în timpul domniei lui Iulius Cezar, de aceea se numeşte calendarul iulian. În 1585, Papa Grigore al XIII-lea i-a adus modificări la sfatul astronomilor. Noul calendar din care a fost scos saltul de o zi al anilor care se terminau cu două zerouri se numeşte calendar gregorian şi e valabil şi astăzi. În sistemele antice, ziua şi noaptea aveau 12 ore. Aparatele de măsură erau cadrane solare, în China, cu 200 de ani îHr. O mie de ani mai târziu au apărut orologiile cu apă. Acestea funcţionau prin scurgerea constantă a unui lichid într-un rezervor. În secolul XIV au apărut în Europa orologiile mecanice cu clichete. În 1581, celebrul savant italian Galileo Galilei a descoperit proprietăţile pendulului. El l-a jutat pe fiul său să realizeze pendulul cu regulator. Primul ceas cu pendul a fost însă realizat de savantul olandez Ghristian Huygens în 1656. În veacul al XVIII-lea s-au introdus ceasurile care marchează secundele. În secolul XX au apărut ceasurile atomice. În mileniul al III-lea ceasurile electronice au început să înlocuiască aproape complet ceasurile mecanice. Computerul poate măsura cu cea mai mare precizie timpul. Fusele orare nu au fost un subiect de discuţie în vechime, fiindcă oamenii nu călătoreau aşa de mult şi de rapid ca să îşi dea seama de indicaţiile ceasului pe glob. Introducerea acestora a fost propusă de inginerul de căi ferate Sir Sandford Fleming din Marea Britanie. În anul 1885, meridianul Greenwich a fost stabilit drept meridianul zero pentru calcularea fuselor orare. Dacă te deplasezi cu 15 grade în direcţie estică, trebuie să dai ceasul cu o oră înainte. În schimb, dacă vă deplasaţi înspre vest, trebuie să daţi ceasul înapoi.

Ceasul lui Huygens