Japonezii păstrează o legendă potrivit
căreia într-un cătun din nordul Japoniei ar exista un mormânt al lui Iisus
Hristos. Nimic mai fals! Doar o poveste pitorească despre un cioban care s-ar
fi stabilit acolo cu două milenii în urmă pentru a cultiva usturoi. Pribeagul
s-a fi îndrăgostit de fiica unui ţăran, Miyuko,
şi au avut împreună 3 copii. El ar fi murit în 106 şi amintirea lui a
dăinuit sub numele de Daitenku Taro Jurai.
Se crede că, în vechime,
localnicii purtau haine asemănătoare celor îmbrăcate de cei din Palestina
biblică, femeile purtau văluri şi creşteau bebeluşii în coşuri precum cele din
Ţara Sfântă.
Nou-născuţii erau înfăşaţi în scutece brodate cu un semn care
semăna cu steaua lui David şi aveau pe frunte cruci. Dialectul local include cuvinte
cum ar fi aba sau gaga (mamă) şi aya sau dada (tată), care sunt mai aproape de
ebraică decât de japoneză. Numele satului, Heraimura, ar putea fi legat de o
diaspora din Orientul Mijlociu. Arimasa Kubo, un pastor din Tokyo, crede că
Shingo ar fi putut să fie locuit de descendenţi ai celor zece triburi pierdute
ale lui Israel. În 2004, ambasadorul israelian Eli Cohen a vizitat mormintele
şi a dedicat o plachetă legăturilor dintre Shingo şi oraşul
Ierusalim. O altă teorie ar fi că osemintele aparţin de fapt unor misionari
creştini din secolul XVI. Aceştia au venit prima oară în 1549, dar religia
creştină a fost interzisă în 1614 în Ţara Soarelui Răsare. Creştinii au fost persecutaţi.
Pentru a-i depista, erau puşi să calce în picioare o cruce sau imaginea
Fecioarei cu pruncul Iisus. Cei care refuzau să-şi denunţe credinţa erau
decapitaţi, arşi pe rug, torturaţi, omorâţi în chinuri. Pentru mai mult de 200
de ani, până ce Japonia a deschis porţile Vestului în 1868, creştinismul a
supravieţuit în comunităţi răzleţe, ceea ce explică de ce tradiţiile creştine
ale Shingo nu sunt practicate în restul regiunii. Astăzi, japonezii sunt în
majoritate shintoişti şi buddhişti şi, din cei 127,8 milioane de niponi, doar
1% se identifică drept creştini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment