JRR Tolkien a început să scrie romanul de fantezie pentru copii "Hobbitul" la un
an după ce a aflat de inelul din Templul Nodens şi l-a vizitat de mai multe
ori. Acest inel antic care l-a inspirat pe scriitor va avea propria expoziţie
pentru prima oară. A fost găsit pe un camp din Silchester, Hampshire, Marea Britanie, în 1785.
Pe inel scrie în limba latină “Senicianus trăieşte bine în Dumnezeu”.
La începutul secolului XIX, a fost descoperită o tăbliţă dintr-un templu roman din Lydney, Gloucestershire, pe care este scris de asemenea numele lui Senicianus. Pe tăbliţă este înscris numele lui Silvianus care îi cerea lui Nodens, zeul templului Lydney, să-i înapoieze inelul furat de Senicianus, şi un blestem împotriva hoţului. Iată inscripţia exactă: “Zeului Nodens. Silvianus a pierdut un inel.. dintre cei numiţi Senicianus să nu aibă parte de sănătate până ce nu se va aduce inelul înapoi la templul lui Nodens”. Se crede că artefactul datează din secolul IV şi are pe el imaginea zeiţei Venus. Tolkien, care era profesor de anglo-saxonă la Universitatea Oxford, a început să scrie “Hobbitul” în cursul anului în care a aflat de inel, 1929. Zona din jurul templului era cunoscută drept Colina Piticului, despre care se crede că ar fi putut să fie un fort din epoca fierului ce conţinea mine care ar fi fost sursa de inspiraţie pentru piticii din “Hobbitul”. Inelul este mai mare decât un inel obişnuit, cu diametrul de 25 de mm şi cântăreşte 12 grame. Se poate să fi fost confecţionat pentru a fi purtat pe deegtul mare şi peste mănuşă. Referindu-se la Inelul Puterii din opera lui Tolkien, expertul Dr Lynn Forest-Hill spune: Vizitatorii pot decide ei înşişi: este acesta acel inel?”
Pe inel scrie în limba latină “Senicianus trăieşte bine în Dumnezeu”.
La începutul secolului XIX, a fost descoperită o tăbliţă dintr-un templu roman din Lydney, Gloucestershire, pe care este scris de asemenea numele lui Senicianus. Pe tăbliţă este înscris numele lui Silvianus care îi cerea lui Nodens, zeul templului Lydney, să-i înapoieze inelul furat de Senicianus, şi un blestem împotriva hoţului. Iată inscripţia exactă: “Zeului Nodens. Silvianus a pierdut un inel.. dintre cei numiţi Senicianus să nu aibă parte de sănătate până ce nu se va aduce inelul înapoi la templul lui Nodens”. Se crede că artefactul datează din secolul IV şi are pe el imaginea zeiţei Venus. Tolkien, care era profesor de anglo-saxonă la Universitatea Oxford, a început să scrie “Hobbitul” în cursul anului în care a aflat de inel, 1929. Zona din jurul templului era cunoscută drept Colina Piticului, despre care se crede că ar fi putut să fie un fort din epoca fierului ce conţinea mine care ar fi fost sursa de inspiraţie pentru piticii din “Hobbitul”. Inelul este mai mare decât un inel obişnuit, cu diametrul de 25 de mm şi cântăreşte 12 grame. Se poate să fi fost confecţionat pentru a fi purtat pe deegtul mare şi peste mănuşă. Referindu-se la Inelul Puterii din opera lui Tolkien, expertul Dr Lynn Forest-Hill spune: Vizitatorii pot decide ei înşişi: este acesta acel inel?”
Tolkien (stânga) împreună cu familia |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment