Au fost grădinile suspendate în Babilon?

De ani şi ani, una dintre minunile lumii antice, Grădinile Suspendate, un bogat paradis indescriptibil în cuvinte, au fost atribuite lui Nabucodonosor, regele Babilonului.

În ciuda eforturilor extraordinare, nu s-a găsit nicio urmă a acestora. O echipă de cercetători din Germania a petrecut 19 ani făcând săpături în locurile în care se credea că ar fi fost, fără niciun rezultat. “Spre dezamăgirea lor, nu au putut să găsească spaţii suficiente pentru o astfel de grădină în vecinătatea palatelor, nici nu au găsit noi dovezi scrise care să confirme existenţa lor”, spune cercetătorul Stephanie Dalley.  Dalley crede că vestitele grădini nu au fost în Babilon, cum s-a crezut până acum. Cercetătorul crede că este posibil să fi fost create de asirieni la Ninive, care este localizat astăzi în nordul Irakului. Dalley îşi bazează concluziile pe noi traduceri ale unor inscripţii cuneiforme şi descoperirea unor apeducte sofisticate şi canale în regiune. Grădinile suspendate sunt considerate una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. Despre ele, au scris mai mulţi autori greci şi romani antici, care s-au inspirat din surse mai vechi dispărute, între care se numără preotul babilonian Berossus. Berossus ar fi fost cel care a atribuit construirea celebrelor grădini de către Nabucodonosor al II-lea, pentru a aminti soţiei sale, Amytis din Media, munţii împăduriţi din ţara sa. 

Nabucodonosor al II-lea

În urma excavaţiilor care s-au făcut în Babilon (sudul Irakului) făcute începând de la debutul secolului XX, amplasarea grădinilor nu s-a putut stabili, în timp ce alte construcţii mitice, ziguratul Turnul Babel, ziduri şi palate regale, au fost identificate de arheologi. Curios este că aceste grădini minunate nu apar nici în descrierea Babilonului lăsată de celebrul Herodot (părintele istoriei, 484 î.Hr. - cca. 425 î.Hr.), care a vizitat oraşul şi a lăsat o lungă descriere despre acesta. Diodorus Siculus (Diodor din Sicilia), care a trăit în secolul I î.Hr., a lăsat cea mai detaliată descriere a grădinilor, preluată din biografia lui Alexandru cel Mare, moştenită de la Cleitarchus din Alexandria (în jurul anului 300 î.Hr.), care ar fi vizitat Babilonul. Uriaşele grădini s-ar fi desfăşurat pe patru terase până la înălţimea de 77 de metri şi pe o suprafaţă de 15 mii de metri pătraţi. Despre faimoasele Grădini Suspendate ar fi scris şi Ctesias din Knodos, care ar fi fost medic la curtea persană şi ar fi locuit o vreme în oraş. Sursa cea mai viabilă pare a fi însă istoricul evreu Flavius Josephus, care îl citează pe Berossus. Geograful Strabon (secolul I î.Hr.- secolul I d.Hr.) a scris şi el în Geografia sa despre Grădinile Suspendate, pe baza unor surse greceşti. Potrivit unei legende mai vechi, răspândită de scriitorii antici greci, Grădinile Suspendate, ar fi fost construite de regele Ninus, întemeietorul oraşelor Babilon şi Ninive, pentru soţia sa, regina Semiramida (Semiramis), 824 î.Hr.–811 î.Hr., regina care purta pantaloni.

 

regele Ninus