Povestea incredibilă a unei faimoase fotografii simbol

Toată lumea cunoaşte celebra fotografie a lui Che Guevara, aproape nimeni nu cunoaşte cine a realizat-o. Alberto Korda, care a murit la Paris la 72 de ani, este autorul a acestei fotografii simbol. Cea mai recognoscibilă  imagine din istoria fotografiei a devenit un simbol al unei generaţii şi subiectul a milioane de postere şi tricouri.

Cubanezul Korda l-a fotografiat pe revoluţionarul Che la Havana în ziua de 5 martie 1960. Imortalizarea a avut loc cu prilejul unei comemorări a 136 de oameni ucişi când un vas belgian ce transporta arme a explodat în portul Havana. De la un balcon, Castro a ţinut un discurs în faţa mulţimii, punând explozia pe seama sabotorilor. Când Guevara a apărut în spatele lui Castro, Korda a reuşit să surprindă două instantanee ale liderului de gherilă cu o privire de nobilă furie pe chip. A numit fotografia Guerrillero Heroico, din cauza expresiei visătoare, şi, când ziarul Revolucion, pentru care lucra, i-a refuzat-o, a expus-o în baie. A rămas nevăzută şapte ani de zile, până ce un italian i-a bătut la uşă cu o scrisoare de recomandare. A explicat că era un admirator al revoluţiei cubaneze şi căuta o fotografie cu Guevara. Korda i-a dat negativul pozei Guerrillero Heroico. Nu a cerut să fie plătit, fiindcă omul era un coleg revoluţionar. Italianul nu a dezvăluit că era de fapt Giangiacomo Fetrinelli, editor cunoscut pentru că a scos manuscrisul celebrului roman “Dr Jivago”, al scriitorului Boris Pasternak, din Uniunea Sovietică. Tocmai venise din Bolivia, unde încercase să negocieze eliberarea din închisoare a lui Regis Debray, marxist francez care luptase cu insurgenţii conduşi de Guevara. Auzind că forţele lui Guevara erau pe punctul de înfrângere, Fetrinelli căuta o imagine elocventă pentru a o folosi pe coperta unei biografii pe care se gândea s-o comande. Două luni mai târziu, Guevara avea să moară. Fetrinelli a văzut oportunitatea de a profita de aceasta şi a tipărit fotografia lui Korda ca poster. Pe parcursul a şase luni a vândut milioane de exemplare. Curând a devenit o emblemă universală a protestului tinerilor. Pe parcursul a 40 de ani, a rămas una din fotografiile cele mai evocatoare realizate vreodată şi a fost reprodusă de cultura cultura populară din Occident. Pentru păstrarea idealurilor lui Guevara, poza a împodobit faţada unei clădiri din Plaza de la Revolucion, a Havanei, de astă dată cu înălţimea de 18 metri. Korda nu a câştigat niciun ban de pe urma celebrei fotografii, din cauză că Fidel Castro a refuzat să semneze Convenţia de la Berna care reglementează drepturile pentru proprietatea intelectuală în întreaga lume. Când izolarea Cubei a început să se sfârşească la sfârşitul anilor 1990, Korda a putut să revendice drepturi asupra operei sale. El a reuşit să obţină confirmarea copyright-ului de către Înalta Curte de la Londra, oprind folosirea imaginii pentru promovarea votcăi Smirnoff.

Născut sub numele Alberto Diaz Gutierrez, la Havana, în ziua de 14 septembrie 1928, Korda a fost fiul unui lucrător de la căile ferate. A început să folosească aparatul de fotografiat pentru a o poza pe iubita sa, pe când el avea 16 ani. Şi-a exersat ochiul colecţionând reclame şi fotografii care îi plăceau în reviste. Din 1946 până în 1950 a studiat la o şcoală comercială din Havana, dar în acelaşi timp a ucenicit în studiouri foto. A avut slujbe într-o fabrică de dulciuri, o companie de săpunuri şi a vândut diverse produse . În acelaşi timp, nu se despărţea de aparatul foto. Imortaliza imagini ale sărăciei şi injustiţiei sociale. Fotografia sa La Niña de la Muñeca de Palo ( din1958) arată o fetiţă care nu-şi permite să aibă o păpuşă şi leagănă o bucată de lemn îmbrăcată într-o zdreanţă. În 1956 a deschis un studio împreună cu un prieten, studio pe care l-au denumit după regizorii maghiari de film, Alexander şi Zoltan Korda, a căror opere le plăcea. Numele avea avantajul că suna precum Kodak. În doi ani şi-a făcut un nume şi a devenit cel mai cunoscut fotograf de pe insulă. A fost primul fotograf care a folosit modele cubanze pentru a arăta costumele naţionale. Pozele lui îi arătau în mod avantajos pe cei pe care îi fotografia. De exemplu, Guevara era mai dolofan decât l-a arătat Korda. Mai târziu fotograful s-a căstorit cu fotomodelul său favorit, Norka. Când Castro a răsturnat regimul corrupt al lui Fulgencio Batista, în 1959, Korda şi mentorul lui, Raul Corrales, au devenit principalii cronicari ai evenimentelor. Din 1961 până în 1968, Korda a devenit fotograful personal al lui Castro, acompaniindu-l pe acesta şi pe Guevara în junglă şi chiar în călătoria de la Moscova în 1962. Multe din pozele lui, cum ar fi El Jefe, în care Castro apare cu o armă pe umăr, au devenit imagini ale propagandei revoluţiei. Korda i-a fotografiat şi pe cei care au arătat simpatie revoluţiei, cum ar fi Ernest Hemingway, Jean-Paul Sartre şi Simone de Beauvoir. Deşi au rămas prieteni, Korda şi Castro s-au îndreptat în direcţii diferite. Korda a dezvoltat apoi o pasiune pentru fotografia subacvatică şi a înfiinţat o secţie de cercetare a lumii din adâncuri la Academia de Ştiinţe din Cuba. Stabilindu-se în zona Miramar a Havanei, el a revenit ulterior la prima sa iubire, fotografiile din lumea modei. El a făcut şi faimoasele fotografii ale Papei în timpul vizitei din Cuba, în 1998. Soţia i-a dăruit cinci copii. Celebrul fotograf a murit la Paris, la 25 mai 2001.