Este vorba de o colină plină de cruci de toate mărimile, un puternic testament de devoţiune religioasă, unde pelerinii vin să se roage la Iisus Hristos să facă minuni. Tradiţia de a pune cruci pe deal a început după ce o răscoală împotriva ţarului rus a fost reprimată în 1831. Rudele rebelilor, ale căror trupuri nu au fost găsite pentru a fi îngropate, au pus cruci pe această colină în amintirea lor. Când ruşii au ocupat din nou Lituania, în perioada sovietică, religia a fost interzisă. Crucile apărute pe deal au devenit un simbol al rezistenţei împotriva regimului comunist şi, de aceea, KGB-ul a trecut cu buldozerele peste colină de două ori. Când crucile au continuat să apară pe colină, autorităţile sovietice au infiltrat agenţi KGB în jurul acesteia pentru a împiedica oamenii să se strecoare în pădure ca să implanteze cruci. În 1992, când Lituania a dobândit independenţa, colina a devenit un simbol al credinţei catolice şi identitatea naţională a acestei ţări. Astăzi există circa 200.000 de cruci pe deal din lemn şi metal. Unele sunt de trei metri înălţime, în timp ce nenumărate sunt mici şi agăţate de cele mari. Rozarii, fotografii ale lui Iisus şi ale sfinţilor sau ale patrioţilor lituanieni decorează zona. La 7 septembrie 1993, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Colina Crucilor, declarând-o un loc al speranţei, păcii, dragostei şi sacrificiului. Devenite reprezentative ale artei populare a ţării, crucile există în numeroase sate şi pe marginea drumurilor. Lituania este de altfel supranumită "Ţara Crucilor".
joi, 18 iulie 2013
Minunile de pe colina crucilor
Este vorba de o colină plină de cruci de toate mărimile, un puternic testament de devoţiune religioasă, unde pelerinii vin să se roage la Iisus Hristos să facă minuni. Tradiţia de a pune cruci pe deal a început după ce o răscoală împotriva ţarului rus a fost reprimată în 1831. Rudele rebelilor, ale căror trupuri nu au fost găsite pentru a fi îngropate, au pus cruci pe această colină în amintirea lor. Când ruşii au ocupat din nou Lituania, în perioada sovietică, religia a fost interzisă. Crucile apărute pe deal au devenit un simbol al rezistenţei împotriva regimului comunist şi, de aceea, KGB-ul a trecut cu buldozerele peste colină de două ori. Când crucile au continuat să apară pe colină, autorităţile sovietice au infiltrat agenţi KGB în jurul acesteia pentru a împiedica oamenii să se strecoare în pădure ca să implanteze cruci. În 1992, când Lituania a dobândit independenţa, colina a devenit un simbol al credinţei catolice şi identitatea naţională a acestei ţări. Astăzi există circa 200.000 de cruci pe deal din lemn şi metal. Unele sunt de trei metri înălţime, în timp ce nenumărate sunt mici şi agăţate de cele mari. Rozarii, fotografii ale lui Iisus şi ale sfinţilor sau ale patrioţilor lituanieni decorează zona. La 7 septembrie 1993, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Colina Crucilor, declarând-o un loc al speranţei, păcii, dragostei şi sacrificiului. Devenite reprezentative ale artei populare a ţării, crucile există în numeroase sate şi pe marginea drumurilor. Lituania este de altfel supranumită "Ţara Crucilor".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment