Operele lui Mozart
ţin în frâu hormonul stresului. Cele mai multe studii indică faptul că
majoritatea operelor clasice au aceleaşi efecte ca şi medicamentele.
Se întâmplă deseori
să ne bată inima cu putere, sa ne crească tensiunea şi mâinile noastre să
transpire
excesiv. Soluţia poate fi de pildă sonata K457 a lui Mozart. Melodia
de pian armonioasă ne va face să devenim visători, respiraţia va decurge în
acelaşi ritm ca şi melodia, iar inima va începe să bată normal.
Muzica este inclusă
în terapia de bază, de exemplu, la spitalul Massachusetts General Hospital
(MGH) din Boston. Aici se folosesc pastile şi anestezice ca la orice spital,
însă înainte de administrarea lor, asistentele le pun pacienţilor muzică
clasică în căşti. Muzica conlucrează cu pastilele şi anestezicele.
Faptul că melodia
noastră preferată ne face să ne simţim mai bine este un lucru ştiut, însă
întrebarea logică este de ce. Asta doresc să afle cercetătorii din Boston. Claudius
Conrad, bavarezul care este director la institutul de cercetare „Music in
Medicine” din cadrul MGH din Boston, declară următoarele: „Atunci când vom şti
exact cum ne relaxează muzica o vom putea introduce în mod oficial în loc de
medicamente”. Acesta doreşte să afle ce sunete au un efect benefic asupra
sănătăţii pacienţilor. Astfel o să li se permită medicilor să nu mai
administreze atât de multe calmante pacienţilor pentru a reduce desele efecte
secundare provocate de către acestea.
Claudius
Conrad explică efectul calmant al muzicii printr-o reacţie hormonală în lanţ. Un
cvartet de Joseph Haydn sau o baladă pop determină hipofiza să producă mai mult
hormon de creştere. Acesta frânează procesul de producere a substanţei Interleucină-6,
determinând ca glandele suprarenale să elibereze mai puţină adrenalină şi mai
puţin cortizol. Fără aceşti hormoni ai stresului, nivelul tensiunii şi ritmul
cardiac scad, la fel ca şi sentimentul de spaimă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment