Poarta Brandenburg
a fost de mult timp considerată o construcție prusacă impresionantă. Potrivit
ultimelor cercetări realizate, emblema Germaniei unite de astăzi fusese deja
considerată un simbol al păcii și al alianței pruso-olandeze.
Foto: M. Avram |
Oare știa asta
fosta regină a Olandei, Beatrix atunci când a vizitat pentru prima oară
Germania unită în 1991 din postura de primul șef de stat care a vizitat
Germania reunificată? Este puțin
probabil acest lucru. Asta deoarece secretul de a fi fost inițial un simbol al
păcii dintre prusaci și olandezi și nu doar un arc de triumf împotriva
francezilor decorat cu o cvadrigă este dezvăluit de abia acum.
Poarta Brandenburg
i-ar avea în centru pe regele prusac Friedrich Wilhelm al II-lea și pe sora sa
Wilhelmine de Orania, reprezentați drept Heracle și zeița păcii Eirene sub
cvadrigă.
Povestea începe în
anul 1786 în Republica celor șapte provincii unite ale Țărilor de Jos, care pe
atunci era afectată de o criză politică severă. Cea mai puternică regiune era
provincia Olanda cu orașele de reședință Amsterdam și Haga. Această provincie
i-a refuzat accesul la tron guvernatorului moștenitor Willem al V-lea din casa
de Orania. Acesta și-a adunat trupe cu ajutorul Marii Britanii. Oponenții săi,
consiliul de la Haga și primarul Amsterdamului, doreau să pună capăt perioadei
în care tronul era moștenit.
Marile puteri,
Franța și Marea Britanie, nu doreau un război oficial, însă amândouă aveau
interese legate de Țările de Jos. Prusia intervine astfel ca și parte
mediatoare. Regele Friedrich Wilhelm al II-lea al Prusiei primește o propunere
de la soția lui Willem al V-lea de Orania care era sora sa, Wilhelmine de Orania.
Aceasta îi propune fratelui său o alianță comună cu Marea Britanie și îi cere
trupe, însă el o refuză. Deși acesta se îngrijește de siguranța surorii sale, Friedrich
Wilhelm al II-lea se teme de un conflict cu Franța. Atunci când în martie 1787
se dovedește că Franța nu dorește să finanțeze un război, regele Prusiei își
schimbă opinia legată de propunerea surorii sale.
Wilhelmine era o
bună strategă militară. Aceasta dorea să dobândească puterea fără război. În iunie
1787, ea pornește cu un mic alai din Nimwegen către Haga. Aceasta este oprită
la intrarea în oraș. Scopul ei era să facă presiune. Fratele său prusac putea
oricând să amenințe cu războiul. El putea pe de o parte să mobilizeze trupe și
pe de altă parte să ceară compensații pentru nereaspectarea drepturilor pe care
le avea sora sa. În conflict intervine Franța ca putere ocrotitoare a Olandei,
urmând tratative la Berlin, Versailles, Londra, Haga și Viena.
Joseph al II-lea,
împăratul Imperiului Roman de Națiune Germană cade de acord ca Franța să fie
protectoarea Olandei fiindcă avea interese în Balcani, la fel ca și Marea
Britanie.
Friedrich Wilhelm
oferă Versailles-ului un tratat de pace, însă își trimite trupele să
mărșăluiască în Olanda înainte de sosirea iernii. Intervenția militară a fost
considerată o expediție de pedepsire a patrioților care pentru el nu erau
altceva decât niște nelegiuiți.
La 1 octombrie
prusacii intră în Amsterdam. Willem al V-lea se putea întoarce la Haga. Unitatea
republicii este restabilită, patrioții sunt dezarmați, iar francezii cu
pașapoarte olandeze sunt izgoniți. Ca urmare, Prusia este învingătoare și dă
dovadă de diplomație.
Iubirea pentru
dreptate a lui Friedrich Wilhelm și faima surorii de mediatoare pentru pace trebuiau
sărbătorite și de ce nu printr-o poartă monumentală în cinstea lor ?
Prusia și Țările de
Jos au semnat un acord cu Marea Britanie împotriva Franței în aprilie 1788. Mai
târziu, Napoleon recunoștea în înfrângerea diplomatică a lui Ludovic al XVI-lea
în privința Țărilor de Jos drept o cauză a Revoluției Franceze. În aceeași
săptămână din aprilie, Friedrich Wilhelm folosește Poarta Brandenburg pentru a
cinsti noua alianță plănuită. Friedrich Wilhelm se gândea să facă o mare
Alianță a Nordului. El voia ca Poarta Brandenburg să fie un monument pentru
viziunea sa. Și deoarece Wilhelmina era motorul politic al Alianței, i s-a
prezentat prototipul Porții Brandenburg într-o atmosferă sărbătorească în fața
Academiei de Științe din Berlin. La 6 august 1791, poarta proiectată de către Carl
Gottfried Langhan care nu era încă gata a fost inaugurată.
Înfățișarea porții a fost ideea lui
Friedrich Wilhelm. Contemporanii
înțeleg că ar fi o replica a Porții Propylea lui Pericle din Atena. Pericle (general,
orator și conducător al Atenei între 443 și 429 î.H.r) a fost considerat un
conducător înțelept cu o viziune unionistă, un simbol al victoriei, păcii, al
începutului epocii de aur și al moderației. La fel dorea și Friedrich Wilhelm să
fie identificat.
Karl Wilhelm Ramler,
poet și filosof, stabilește alegoriile care aveau să împodobească Poarta ce
trebuiau să amintească de evenimentele din Olanda. Cei care citesc manualul „Allegorische
Personen zum Gebrauch für bildende Künstler“ (Personaje alegorice pentru uzul
artiștilor plastici) din 1788, vor putea să descifreze majoritatea alegoriilor.
Astfel, bazorelieful “ Simbolul Păcii”,
care este o compoziţie plastică în stil baroc în primul monument clasic din
Berlin, îl prezintă pe Heracle drept o figură de referinţă pentru Wilhelm.
Heracle este
considerat zeul dreptăţii care îi învinge pe giganţii responsabili de haos şi
anarhie, giganţii fiind reprezentaţi în cazul nostru de patrioţii olandezi şi
Ludovic al XVI-lea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment