E Cuba aproape de a-şi dobândi libertatea mult dorită?

Timp de mai mult de 50 de ani, SUA a luat parte la războiul rece din Cuba la doar 165 de km de coasta americană. 

Che Guevara şi Fidel Castro, principalii protagonişti ai revoluţiei cubaneze

Acum se pare că situaţia din Cuba se va schimba. Preşedintele Barack Obama a anunţat că se

va deschide o ambasadă americană la Havanna, iar restricţiile de călătorie în statul insular vor deveni mai blânde.

Ambele ţări au făcut schimb de presupuşi spioni. Cel care a contribuit la acest succes istoric este nimeni altul decât papa Francisc. Acesta s-a oferit ca şi intermediar în nişte scrisori personale scrise atât preşedintelui american, Obama cât şi celui cubanez, Raúl Castro. Astfel, SUA şi Cuba au ajuns la un acord în ceea ce priveşte restabilirea relaţiilor diplomatice.

Pentru americani, Cuba, „Perla din Caraibe“, este până în prezent parte componentă a SUA. Doctrina Monroe, formulată de către al cincilea preşedinte al SUA, James Monroe, a fost justificarea pentru alungarea colonizatorilor spanioli de pe insulă din anul 1823.

După războiul spaniolo-american din anul 1898, Cuba a intrat sub stăpânire americană, însă a rămas independentă din punct de vedere formal. Doar micul golf „Guantánamo Bay a rămas sub stăpânire americană, SUA deschizându-şi acolo o bază marină. Această bază mai există şi astăzi şi serveşte din anul 2002 drept închisoare pentru terorişti. Aflată sub protecţie americană, Cuba a devenit foarte bogată, principala cauză fiind dată de exporturile de zahăr. Havanna a devenit un fel de Monte Carlo în variantă ameicană, petrecerile şi jocurile de noroc aflându-se în prim plan.

Aici au venit celebrităţi precum Ernest Hemingway şi Frank Sinatra. Economia a fost controlată de către concerne americane şi de deţinători de terenuri americani. Preşedintele Cuba era Fulgencio Batista, fiind sprijinit de către americani.

Lipsa de bunăstare şi dictatura lui Batista a dus la detonarea unei bombe sociale ducând la înfiinţarea unui grup de rebeli conduşi de către Che Guevara şi Fidel Castro şi respectiv la declanşarea revoluţiei.

În anul 1959, Fidel Castro, „el comandante“, a preluat conducerea partidului communist cubanez. Atunci când Castro în annul 1960 a expropriate deţinătorii americani de terenuri şi firmele americane, SUA a reacţionat sistând livrările de petrol. Drept consecinţă, Castro a cerut autor de la Uniunea Sovietică şi şi-a găsit o altă sursă de petrol. Reacţia americanilor a fost embargoul economic. Înlăturarea lui Castro de la putere devenise astfel scopul official al Washingtonului, SUA organizând mai multe atentate împotriva lui Castro.

Din teamă că virusul comunismului se va extinde şi în ţările vecine, preşedintele american John F. Kennedy a decis în aprilie 1961 o invazie în Cuba. Invazia nu a avut succes, iar Castro a devenit erou naţional.

În toamna anului 1962, Uniunea Sovietică a staţionat arme nucleare în Cuba. SUA a reacţionat printr-o blocadă marina, lumea aflându-se în preajma unui al treilea Război Mondial. În ultimul moment, Kennedy şi omologul său sovietic, Chruschtschow au ajuns la un acord pentru retragerea armelor nucleare.

Embargoul comercial impus de către SUA a aruncat Cuba într-o criză economică. Castro mai putea să îţi ţină în frâu poporul doar cu violenţe.

O dată cu destrămarea Uniunii Sovietice din 1991, Cuba a pierdut cel mai important aliat al său. Din 2008, fratele lui Castro, Raúl, în vârstă de 83 de ani, încearcă cu prudenţă să apropie ţara de Occident.

Oare va deveni Cuba liberă?  Va avea parte Cuba de o economie de piaţă. Potrivit experţilor, deschiderea către SUA ca schimba Cuba. Cu toate acestea, o schimbare a regimului politic nu va fi posibilă atâta timp cât Fidel Castro trăieşte.