De ce kratom, o plantă împotriva durerii, face atâta frică în atâtea țări ?

Consumatorii plantei kratom asigură că este ca o alternativă esențială naturală la opiacee mpotriva durerii însă face atâta frică în atâtea țări. 

Kratom este o planta în general utilizată sub formă de gelule sau infuzie de ceai. De ce atât de multă frică? Această iarbă este originară din sud-estul Asiei, unde e folosită în medicina tradițională. Având un success din ce în ce mai mare în Occident după anii 1990, e consumată pentru calmarea durerilor, pentru ușurarea sevrajelor după o dependență de opiacee și ca stimulant precum cafeină. Până aici nimic îngrijorător. Însă mai ales proprietățile sale analgezice, similare celor ale opiaceelor, îngrijorează autoritățile din mai multe țări occidentale. De asemenea utilizarea deturnată cu alte droguri, cum ar fi metamfetaminele sau alte medicamente cu opioide.

O anchetă este în curs

Recent, un fapt divers sordid a pus kratom sub focul proiectoarelor: în Florida, un bărbat handicapat a murit de căldură într-o rulotă, fiindcă cel care îl supraveghea luase kratom și a adormit. Interzisă în Australia, Malaezia, Birmania și Thailanda, kratom e controlată în mai multe țări europene. În Franța, Agenția națională de Securitate a alimentației, a mediului și a muncii (Anses) a lansat o anchetă în ianuarie asupra kratom pentru a-i evalua periculozitatea. În SUA rămâne pentru moment legală în 43 de state. Dar într-o țară unde 130 de personae mor zilnic de supradoză de opiacee, a o clasa drept stupefiant de tipul I (precum cannabisul și cocaina) este un subiect spinos, care pune dezacorduri între instanțele guvernamentale americane.

Studii puțin concludente

Până acum nu există nicio certitdine privitoare la periculozitatea acestui produs. Esre totuși ceea ce reiese din poziția oficială a Food and Drug Administration (FDA), organismal care reglementează comercializarea medicamentelor în SUA, care după 2012 și-a multiplicat acțiunile pentru interzicerea plantei. Un studiu FDA publicat în 2016 arată cu degetul spre kratom în cazul decesului a 44 de personae. Însă cifrele sunt temperate de altă agenție națională, Institutul național de luptă împotriva abuzului de droguri (Nida): ”Au fost studii multiple asupra morții persoanelor care au consumat kratom, dar în cea mai mare parte au fost implicate alte substanțe. Într-adevăr, rezultă din aceste studii că aproape niciun deces nu a fost legat direct numai de kratom, cele mai multe implicand și alcoolul, cocaina, fentanyl. Nida a adăugat că unele produse etichetate drept complemente alimentare la kratom erau amestecate cu alte substanțe care au dus la deces. În același timp, consumul de kratom poate cauza efecte secundare cum ar fi agitație, tahicardie și somnolență între cele mai frecvente, dar și sentimentul de dependență.

Mobilizarea consumatorilor

Încercând să clasifice kratom drept stupefiant în 2016, FDA a declanșat o controversă. Agenția de control a drogurilor (DEA) care a întrebat publicul să facă mărturii despre kratom a primit 23.232 de răspunsuri, dintre care aproape jumătate proveneau de la veterani, oameni de știință, funcționari de poliție și profesioniști din sănătate. ”De ce vor ca să iau 10 comprimate pe zi când am deja ceva care mă face să mă simt mult mai bine decât aceste medicamente”, întreba Danielle, veterană, în ziarul Huff Post. Cu o criză de opiacee care au ucis 400.000 de persoane între 1990 și 2017, apărătorii kratom-ului asigură că această plantă poate servi drept alternativă naturală la medicamente antidurere și să ajute la învingerea dependențelor de opiacee. Pentru moment, niciun studiu științific nu a fost făcut numai asupra folosirii kratom-ului pentru a evalua balanța beneficiu-risc și a determina în final dacă planta poate sau nu să fie utilizată în scopuri terapeutice.