Social Icons

twitterfacebookgoogle pluslinkedinrss feedemail

English Francais Auf Deutsch På svenska

joi, 13 februarie 2014

Misterele zilei de Sfântul Valentin



În ziua de Sfântul Valentin, îndrăgostiţii îşi declară dragostea în cuvinte înflăcărate şi îşi oferă cadouri unul altuia.
De unde provine sărbătoarea care astăzi a ajuns o afacere comercială? Unii zic că tradiţia ar fi o moştenire a Romei antice. După cum o să vedeţi, nu pare deloc să fie aşa. La acea vreme, în ziua de 15 februarie, se sărbătoreau Lupercaliile în cinstea zeului Faunus Lupercus, al fecundităţii, ciobanilor şi vitelor. Ritual de purificare, organizat la sfârşitul anului, care la romani începea la 1 martie, această sărbătoare păgână se derula în trei etape. Preoţii sacrificau un ţap în grota lui Lupercal, unde, potrivit legendei, lupoaica i-ar fi alăptat pe fondatorii Romei, Romulus şi Remus. Apoi tinerii din familii nobile erau unşi cu sânge de sacrificiu într-un ceremonial care simbolizează purificarea ciobanilor. Apoi avea loc „cursa lupercaliilor”, timp în care preoţii şi tinerii acoperiţi cu pieile animalelor sacrificate alergau pe străzi şi biciuiau trecătorii cu benzi din pieile animalelor. Femeile se plasau îndeosebi pe traseu în speranţa că vor avea o naştere fără dureri, dacă erau atinse. Sărbătoarea se încheia cu un mare banchet în care tinerii trăgeau la sorţi partenerele lor pentru seară. Practica ducea uneori la formarea unor cupluri durabile care se căsătoreau. După cum se vede, sărbătoarea romană nu seamănă deloc cu cea creştină şi mi se pare nedrept că se face o asociere între ele.
Sărbătoarea creştină
Gurile rele spun că sărbătoarea de Sfântul Valentin ar fi fost instituită de biserică pentru a combate sărbătoarea păgână. Acest lucru nu a fost însă atestat de nici o sursă scrisă din epocă! Un singur lucru e cert. La sfârşitul secolului V, Lupercaliile au fost unul dintre ultimele ritualuri păgâne observate într-o Romă majoritar creştină. Papa Ghelasie I a trimis atunci o „scrisoare împotriva Lupercaliilor” senatorului Andromaca, care manifesta ataşament faţă de această sărbătoare tradiţională. În scrisoare, el critica aspru comportamentele imorale care aveau loc în timpul manifestărilor în cinstea unui zeu care nu a putut împiedica epidemiile grave. Papa nu a interzis sărbătoarea şi nici nu a înlocuit-o cu săbătoarea Sfântului Valentin. A arătat doar cu fermitate că Lupercaliile veneau în contradicţie cu credinţa creştină. Fără nicio legătură cu sărbătoarea păgână, Ghelasie a ales să-l comemoreze la 14 februarie pe Sfântul Valentin.
Cine a fost Sfântul Valentin

Punctele de vedere ale istoricilor diverg în ce priveşte identitatea lui Valentin. În realitate există şapte sfinţi cu acest nume care sunt sărbătoriţi la 14 februarie. Iată cel care este cel mai probabil cel sărbătorit. Primul Valentin înregistrat ca martir la 14 februarie este un preot roman din secolul III. A trăit sub domnia lui Claudiu al II-lea Goticul (268-270), împărat păgân care s-a angajat în sângeroase campanii militare. În 268, sub pretextul de a păstra forţa bărbaţilor pentru luptă, el le-a interzis să se căsătorească. Dar tinerii au continuat să primească în secret binecuvântarea de căsătorie, datorită preotului Valentin. Acesta a fost curând demascat şi închis. În captivitate a cunoscut-o pe Augustina, fiica temnicerului său. Legenda spune că el a redat vederea fetei. De atunci, ea a avut grijă de el. Recunoscător, acesta i-a transmis un mesaj înainte de a fi executat, semnat « Valentin al tău ». De la acest episod a apărut obiceiul de a trimite mesaje cu ocazia Sfântului Valentin. Sfântul Valentin a fost decapitat la Roma în jurul anului 270 şi a fost îngropat pe calea Flaminiană. Din secolul XV a devenit sfântul patron al îndrăgostiţilor. În Evul Mediu, « Valentin » a devenit cavalerul pe care o fată îl alegea s-o însoţească în prima duminică de post. « Valentin » desemna la origine mesajul de dragoste sau de prietenie  care se trimitea cu ocazia de Sfântul Valentin. În Anglia secolului XIV a apărut acest obicei, potrivit scrierilor lui Geoffrey Chaucer. În Franţa această practică a fost adusă în secolul XV de Charles d'Orléans. În urma bătăliei de la Azincourt, din 1415, el a fost luat prizonier în Anglia timp de 25 de ani. La întoarcere, a instituit oficial această practică la curtea Franţei. La fârşitul secolului XV ziua Sfântului Valentin a fost oficial desemnată sărbătoarea îndrăgostiţilor. În seacolul XVIII au apărut primele felicitări decorate cu inimioare şi cupidoni. Un secol mai târziu « Valentini » tipăriţi cu poeme s-au răspândit în întreaga Europă.
Sfântul Valentin în lume
În Europa
Cea mai mare parte din ceremoniile asociate cu Sfântul Valentin au dispărut, sărbătoarea fiind astăzi îndeosebi comercială. Această uniformizare nu a împiedicat subzistenţa unor tradiţii folclorice. În Italia se oferă ciocolate drept mesaje de dragoste, numite « Baci Perugini ». În Austria, îndrăgostiţii defilează pe străzi cu ocazia Sfântului Valentin în timp ce în satul Saint-Valentin (Indre) s-a instituit sărbătoarea naţională a îndrăgostiţilor.
În China
Sfântul Valentin « comercial », sărbătorit ca şi în restul lumii la 14 februarie, a sosit în China în anii 1980. Dar există şi o sărbătoare tradiţională în a şaptea zi a celei de-a şaptea luni lunare a calendarului chinez (ziua dublului şapte).
În Japonia
În ziua de Sfântul Valentin, japonezele oferă ciocolată bărbaţilor pe care îi iubesc. Practica s-a extins şi acum ele oferă cadouri şi colegilor de serviciu (se numeşte « Giri Choco », adică ciocolată de obligaţie). Dar Japonia mai serbează iubirea ca şi China în iulie sau august, potrivit calendarului lunar.
Şi în Africa se serbează Sfântul Valentin!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adăugaţi un comentariu/Add a comment

 

Statistici



Display Pagerank

Totalul afisarilor de pagina

Intraţi în comunitatea Minuni Mistere

Pentru a primi update-uri daţi click pe butonul de like de mai sus!

Votati-ne

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...