Social Icons

twitterfacebookgoogle pluslinkedinrss feedemail

English Francais Auf Deutsch Espanol

sâmbătă, 17 ianuarie 2015

Misterul morţii lui Chopin


Când compozitorul polonez Frederic Chopin a murit, în 1849, se părea că a fost răpus de tuberculoză.
Însă mai târziu au apărut îndoieli în privinţa diagnosticului. O analiză ştiinţifică făcută asupra inimii, realizată recent, a confirmat teoria iniţială, însă a rămas şi un mister fără rezolvare. În plină noapte, a avut loc o ceremonie secretă într-o biserică din capitala poloneză, Varşovia, în luna aprilie 2014 : un recipient de sticlă a fost scos dintr-o coloană a lăcaşului sfânt şi examinat de geneticieni şi medici legişti. « Spiritul acestei nopţi a fost sublim », a spus cercetătorul Tadeusz Dobosz, scrie « El Mundo ». Flaconul conţinea o inimă conservată în alcool timp de peste 160 de ani. Se presupune că aceasta a bătut în pieptul celui mai faimos fiu al Poloniei, compozitorul şi pianistul Frederic Chopin. Scopul cercetării asupra inimii a fost stabilirea cauzelor care au dus la moartea muzicianului. Chopin a murit într-un apartament din Piaţa Vendôme din Paris, la 17 octombrie 1849. Avea numai 39 de ani. Medicii francezi l-au diagnosticat cu tuberculoză, cu luni înainte, şi în certificatul de deces este menţionată această maladie drept cauză a morţii. La autopsie, medicul Jean Cruveilhier a scos inima din trupul compozitorului. Ceea ce a relatat ulterior s-a pierdut, însă există indicii că ar fi ajuns la concluzia că nu ar fi fost răpus de tuberculoză, ci de o « boală necunoscută » până atunci. 

Ce ar fi putut să fie

Au apărut noi teorii. Un studiu medical a arătat că Chopin ar fi fost ucis de o fibroză chistică, boală necunoscută la acea vreme. Compozitorul ar fi moştenit un emfizem, numit deficit de alfa-1 antitripsina. În septembrie, dezbaterea părea că a ajuns la sfârşit. Cercetătorii care s-au reunit în biserica varşoviană şi-au anunţat concluziile. Inima lui Chopin a fost bine conservată şi prezintă « noduli de tuberculoză ». Este foarte dilatată, ceea ce sugerează că a avut probleme respiratorii legate de o boală pulmonară. Părea să fi fost totuşi răpus de tuberculoză. Însă Sebastian Lucas, de la Spitalul Guy and St. Thomas din Londra, este de părere că nu este de ajuns să pui o concluzie în urma unei examinări vizuale. Din cauza tuberculozei, inima este afectată de pericardită, o inflamaţie a stratului care acoperă inima. Pericardita poate fi nodulară sau difuză. Pacientul cu noduli poate să fie diagnosticat cu tuberculoză, dar şi cu alte afecţiuni, cum ar fi cancerul sau infecţii.

Fermă opoziţie

Cercetătorii care au realizat examinarea au obţinut cu greu acceptul de a deschide recipientul din biserică. « O lume întreagă » s-a opus, începând cu strănepoata unei surori a lui Chopin, a dezvăluit Dobosz. S-au mai opus şi fostul director al Institutului Chopin din Polonia şi arhiepiscopul Varşoviei, cardinalul Kazimierz Nycz. Compozitorul a fost la Varşovia pe când avea 20 de ani, dar niciodată nu mai revenit. De-a lungul existenţei sale, Polonia nu mai exista, fiind înghiţită de Rusia, Prusia şi Austria, în 1795, redevenind independentă abia 123 de ani mai târziu. Patriotismul lui Chopin s-a manifestat în muzică şi pentru polonezi a ajuns să simbolizeze naţionalismul polonez. Ultima sa dorinţă a fost ca inima sa să fie scoasă înainte de a fi înmormântat în cimitirul Père Lachaise din Paris şi ca sora lui s-o ducă dincolo de graniţa la care se aflau grănicerii ruşi, în Polonia. Mulţi ani mai târziu, în septembrie 1939, pianistul Wladyslaw Szpilman cânta live o Nocturnă de Chopin când bombele germane au căzut asupra postului de radio şi l-au obligat să suspende concertul. Când a revenit la Ragio Varşovia, în 1945, după ce a supravieţuit distrugerii oraşului şi Holocaustului, a început să cânte aceeaşi Nocturnă, povestea fiind importalizată în filmul « Pianistul » realizat de Roman Polanski. Atingerea inimii celui mai iubit fiu al Poloniei, identificat însăşi cu marea luptă de independenţă a ţării, era considerată un sacrilegiu de numeroşi polonezi. « Aveam senzaţia că este o profanare!", a explicat Rose Cholmondeley, preşedinta Societăţii Chopin cu sediul la Londra. “Este ca o relicvă religioasă şi o analiză a ADN-ului lasă un gust rău”, a adăugat ea.

Este sau nu este

Însă  Cholmondeley crede că există şi un alt motiv pentru care examinarea ADN-ului ar fi putut să fie incomodă. « Nu este absolut sigur că este inima lui Chopin », spune ea. Există o legendă care spune că un soldat german ar fi scos inima din coloana bisericii în timpul războiului, înainte ca biserica şi coloana să fie distruse. Se mai spune că a trecut din mână în mână până ce a ajuns înapoi în mâinile cardinalilor polonezi. Unul dintre oamenii care ar fii salvat inima ar fi fost chiar cel care ar fi făcut distrugerile, generalul SS Erich von dem Bach-Zelewki, comandantul forţelor germane, cel care a înăbuşit Revolta din Varşovia în 1944. Însă este dificil de ştiut cât este de adevărat şi există posibilitatea ca inima care a fost pusă în coloana bisericii în octombrie 1945, în timpul sărbătoririi patriotice în ruinele oraşului devastat, să nu fie a lui Chopin. « Fiecare notă a lui Chopin este un diamant căzut din cer », spunea compozitorul Franz Liszt. «Cercetările care s-au făcut în aprilie au înlăturat orice îndoială », a spus profesorul Dobosz. « Modul în care a fost conservată, tipul de fir folosit pentru coaserea inimii după disecţia care i s-a făcut la Paris, tipul de recipient… totul arată, după părerea noastră, că este a compozitorului », a precizat expertul într-o conferinţă de presă. Recipientul a fost resigilat cu recomandarea să nu mai fie deschis până în 2064.

Concluzia

Diagnosticul de tuberculoză pare să fie considerat inevitabil în cazul lui Chopin. Era un personaj profund romantic. Emoţionanta pasiune şi emoţia muzicii sale l-au făcut pe contempoanul său german, Robert Schumann, să-i descrie compoziţiile drept « tunuri ascunse sub flori ». Apariţia lui Chopin, slab, mic şi foarte palid, corespunde stereotipului tipic al romanticului. « Chopin tuşeşte cu infinită graţie », scria iubita sa, scriitoarea George Sand. Profesorul Clark Lawlor de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, a publicat o carte despre modul în care este prezentată tuberculoza în literatură. În prima jumătate va secolului XIX, era elogiată drept « forma de a muri » a unui artist, potrivit autorului. Dacă exista o boală mortală considerată într-un fel atractivă trebuie să fi fost tuberculoza. « Era ideea romantică a tuberculozei ca boală a frumoşilor şi a geniilor. Cum poate să fie o maladie la modă sau romantică? Este inexplicabil, însă aşa se întâmpla în veacul al XIX-lea », spune Lawlor. Din această cauză se şterge graniţa dintre realitate şi ficţiune în cazul morţii lui Chopin. « Tuberculoza era o cauză obişnuită de moarte în Europa şi America de Nord. Era o ucigaşă devastatoare. În termeni statistici, Chopin a murit de tuberculoză, nu de fibroză chistică », scrie Lucas. Efectiv, Chopin prezintă caracteristici de fibroză chistică, diabet, alfa-1 antitripsina, dar şi de tuberculoză. Indiferent care ar fi fost cauzele, inima faimosului compozitor trebuie să se odihnească în pace. Nimeni nu va putea determina cu cea mai mare precizie de ce a murit Frederic Chopin. Biserica Sfintei Cruci din Varşovia va continua să fie un loc de pelerinaj pentru admiratorii celui mai mare din patrioţii polonezi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adăugaţi un comentariu/Add a comment

 

Statistici



Display Pagerank

Totalul afisarilor de pagina

Votati-ne

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...