Animale şi vegetale care nu îmbătrânesc niciodată

Tinereţea fără bătrâneţe este visul dintotdeauna al omenirii. Dacă omul este limitat de biologie, unele specii de animale şi vegetale nu îmbătrânesc niciodată.

De aceea se caută cu disperare secretele lor în speranţa de a ajunge şi oamenii la nemurire.

1. Meduza turritopsis nutricula

1 000 ani, 10 000 ani, 100 000 ani… Micuţa meduză turritopsis nutricula depăşeşte de departe toate recordurile. Din punct de vedre biologic, ar fi nemuritoare. Ia forma de polip apoi de meduză. Dar se pare că se poate transforma din nou în polip. Apoi devine din nou meduză. Are un ciclu de viaţă etern… Cercetătorii au demarat studii privitoare la acest fenomen incredibil. Dacă permite speranţe în privinţa « nemuririi », produce şi îngrijorare, fiindcă imortalitatea îi permite să se extindă în fiecare an.

2.  Posidonia mediteraneană – 100 000 de ani

Coloniile plantei acvatice posidonia mediteraneană pot supravieţui cel puţin 100.000 de ani. Cea studiată de universitatea Insulelor Baleare se întinde pe 8 kilometri şi numără circa 100 de milioane de exemplare.

3. Plopul fals tremurător – 80 000 de ani

În Utah, SUA, vârsta unei colonii de plopi fals tremurători a fost estimată la circa 80.000 de ani. Numită Pando, aceasta este colonia clonală, adică ansamblu de arbori proveniţi din acelaşi strămoş, cea mai importantă din lume.

4. Bureţii – între 13 000 şi 15 000 de ani

Coloniile unor bureţi se reproduc până la 15.000 de ani de la aceleaşi celule. Scolymastra joubini poate atinge 2 metri înălţime şi joacă un rol preponderent pentru ecologia marină. Cercetătorii germani au calculat vârsta unei colonii bazându-se pe consumul de oxigen al unei colonii.

5. Pinaceele – între 5 000 şi 10 000 de ani

Printre cei mai vechi  arbori din lume se regăseşte în primul rând pinul Bristlecone care trăieşte mai ales în sud-vestul SUA. Cel mai vechi ar avea 4.700 de ani. Cercetătorul Lieven De Veylder crede că lenta multiplicare a celulelor la pin împiedică mutaţiile şi menţine un genom « perfect ». O specie suedeză, Old Tjikko, ar avea 9.550 de ani. 

6. Hidra – 1 400 de ani

Fără schelet şi transparentă, hidra seamănă cu o meduză. Este una din speciile cele mai fascinante şi mai misterioase din cele cunoscute. Tăiată în bucăţi, rămâne în viaţă şi se regenerează. Celulele sale souche sunt de o eficacitate redutabilă, fiindcă regenerează constant toate celulele moarte. Potrivit cercetătorilor, ar putea trăi 1.400 de ani.

7. Quahog nordic – 507 de ani

Moluscă din mările islandeze, quahog nordic este până în prezent cel mai vechi animal descoperit. Cercetătorii au omorât animalul pentru a-i determina vârsta, numărând striaţiile interne. Un prim calcul a dus la rezultatul de 410 ani, în momentul în care domnea dinastia Ming în China. Dar un al doilea studiu a dus la rezultatul de 507 de ani.

8. Ţestoasa gigantică – 250 de ani

Animal emblematic, ţestoasa uriaşă depăşeşte 200 de ani. O legendă povesteşte că ţestoasa Harriet de la Zoo din Australia, moartă în 2006, ar fi fost adusă din Galapagos chiar de Charles Darwin. Vârsta acesteia a fost estimată la 176 de ani. O ţestoasă din Madagascar ar fi atins 190 de ani, dar cercetătorii cred că poate ajunge la 250 de ani.

9. Balena boreală – 200 de ani

Factorul care îi ameliorează speranţa de viaţă este frigul. Ca şi homarul, balena boreală iubeşte apele îngheţate din marele nord. În 2007, un specimen a fost găsit cu un harpon în piele care data din 1879 ! Această specie trăieşte peste 200 de ani, fiind mamiferul cu cea mai mare longevitate. Un studiu din ianuarie 2015 de la Universitatea din Liverpool a arătat că unele din genele sale sunt unice şi ar permite să se lupte împotriva degenerescenţei  celulelor şi cancerelor.

10. Homarul – 120 de ani

În aprilie 2015, un pescar canadian a descoperit un exemplar impresioonant : un homar de aproape 8 kilograme. Pentru numeroase specii, o dimensiune mare înseamnă o vârstă avansată. Si acest homar depăşea 100 de ani de existenţă. Recordul actual pentru homari este de 140 de ani. A fost prins în 2009 şi numit « Craig », apoi eliberat. Homarii posedă o enzimă care împiedică deteriorarea ADN-ului cu timpul, aşa cum se produce moartea la alte animale.