O lege împotriva pungilor de plastic nu este nici posibilă și nici de dorit. Pe de altă parte, reducerea utilizării pungilor de unică folosință și înlocuirea sacoșei de cumpărături cu o alternativă biodegradabilă este, însă, destul de utilă.
Noile cerințe vin de la UE cu privire la reducerea folosirii pungilor de plastic.
Într-o țară nordică precum Norvegia, unde recent s-a făcut o analiză privitoare la acest deziderat, s-a ajuns la concluzia că fiecare locuitor folosește în medie 200 de pungi de plastic pe an, asta însemnând că, în total, se utilizează un miliard de astfel de pungi într-un an. Din ce în ce mai multe dintre ele ajung în natură, iar procesul de descompunere a plasticului durează în jur de 450 de ani. În Marea Nordului, 94 la sută dintre păsări au plastic în stomac, potrivit comisarului european pentru mediu. Organizația WWF estimează că anual mor 100 000 de foci, balene și broaște țestoase din cauza pungilor de plastic. Un studiu din 2014 identifică pungile de plastic drept cauză pentru blocajele din sistemele de alimentare cu apă din Africa și înmulțirea țânțarilor purtători de malarie.
Potrivit calculelor organizației World Economic Forum, 150 de milioane de tone de gunoaie plutesc în oceanele lumii. În fiecare an se aruncă în oceane opt tone de plastic.
În Franța, pungile de plastic vor fi interzise în luna iulie. În Italia sunt permise doar pungi din materiale biodegradabile din anul 2011, iar la fel este și în mare parte din SUA, India, Australia și Africa. În Norvegia, pungile de plastic au fost apărate cu pretextul că pot fi refolosite ca și pungi pentru gunoi. După ce în multe județe din Norvegia s-a introdus sortarea gunoiului în pungi proprii separate, nu mai este cazul. Aici este considerat că introducerea unei amenzi usturătoare pentru pungile de plastic va reduce consumul, însă nu ar fi necesar pentru că există sacoșe din materiale biodegradabile pe care buticurile ar putea să le ofere clienților.
Noile cerințe vin de la UE cu privire la reducerea folosirii pungilor de plastic.
Într-o țară nordică precum Norvegia, unde recent s-a făcut o analiză privitoare la acest deziderat, s-a ajuns la concluzia că fiecare locuitor folosește în medie 200 de pungi de plastic pe an, asta însemnând că, în total, se utilizează un miliard de astfel de pungi într-un an. Din ce în ce mai multe dintre ele ajung în natură, iar procesul de descompunere a plasticului durează în jur de 450 de ani. În Marea Nordului, 94 la sută dintre păsări au plastic în stomac, potrivit comisarului european pentru mediu. Organizația WWF estimează că anual mor 100 000 de foci, balene și broaște țestoase din cauza pungilor de plastic. Un studiu din 2014 identifică pungile de plastic drept cauză pentru blocajele din sistemele de alimentare cu apă din Africa și înmulțirea țânțarilor purtători de malarie.
Potrivit calculelor organizației World Economic Forum, 150 de milioane de tone de gunoaie plutesc în oceanele lumii. În fiecare an se aruncă în oceane opt tone de plastic.
În Franța, pungile de plastic vor fi interzise în luna iulie. În Italia sunt permise doar pungi din materiale biodegradabile din anul 2011, iar la fel este și în mare parte din SUA, India, Australia și Africa. În Norvegia, pungile de plastic au fost apărate cu pretextul că pot fi refolosite ca și pungi pentru gunoi. După ce în multe județe din Norvegia s-a introdus sortarea gunoiului în pungi proprii separate, nu mai este cazul. Aici este considerat că introducerea unei amenzi usturătoare pentru pungile de plastic va reduce consumul, însă nu ar fi necesar pentru că există sacoșe din materiale biodegradabile pe care buticurile ar putea să le ofere clienților.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment