De ce primăvara vine mai târziu?

Anul acesta primăvara vine mai târziu și așa va fi timp de 80 de ani.

Revoluția terestră nu durează 365 de zile și acest lucru face ca ziua echinocțiului  să varieze între 19 și 21 martie. Acest lucru se știe din 1582, când a fost introdus calendarul gregorian. Deși temperatura nu o demonstrează, primăvara trebuia să vină la echiocțiul de la 20 martie, momentul în care linia de umbră împarte zona Terrei iluminată de Soare de cea în care noaptea taie simultan Polul Nord și Polul Sud. Însă ceea ce poate toți nu știm este motivul pentru care primăvara nu sosește încă la 21 martie. E o noutate în acest an și așa se va întâmpla până în 2102. Motivul este rotația terestră și sistemul calendarului gregorian, introdus de papa Grigore al XIII-lea ca o corecție a calendarului iulian. Data convenției asociată cu echinocțiul de primăvară este 21 martie, care a fost decisă de Conciliul de la Nicea din 325 pentru calcularea Paștelui creștin de la care pleacă ultima stabilire a calendarului Gregorian pe care încă îl folosim astăzi. Însă această stabilire nu e perfecta. Calendarul nostru împarte anul în 365 de zile, cu circa un sfert de revoluție mai puțin față decât revoluția completă făcută de Terra în jurul Soarelui. Revoluția durează 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 49 secunde. Soluția sunt anii bisecți. La fiecare 4 ani, se adaugă o zi la februarie, care capătă 29 de zile. Însă această zi nu ajunge pentru ajustarea completă. Lucrurile sunt mai complicate. La fiecare 4 ani se adaugă o zi, însă la 100 de ani o zi trebuie suprimată. La fiecare 400 de ani trebuie adăugată o zi. Întârzierea înregistrată în fiecare an face ca echinocțiul de primăvară să fie altul decât cel pe care îl considerăm noi. Cu cât înaintăm până la 2102, în mod real echinocțiul este decalat. Deci primăvara vine mai târziu!