Câinii pot fi autiști?

Câinii pot fi autiști? Răspunsul vă va uimi! Ideea că câinii ar putea prezenta trăsături asemănătoare autismului a apărut pentru prima dată în anii 1960, când medicii veterinari au început să observe modele comportamentale neobișnuite, care semănau cu simptome întâlnite la oameni, scrie ”Daily Mail”.

Astăzi, discuția a reapărut după ce

un om de știință din Marea Britanie a sugerat că patrupedele ar putea experimenta într-adevăr o formă a acestei afecțiuni neurodezvoltare. Astfel de comportamente pot include rotirea persistentă a cozii, mersul repetitiv pe o traiectorie fixă sau linsul continuu al labelor, care duce la iritații sau pierderea părului. Unii câini își scrâșnesc dinții sau devin extrem de fixați pe un singur obiect, refuzând să-și mute atenția de la acesta.
Experții avertizează că, atunci când aceste obiceiuri devin excesive sau dăunătoare, este esențială o evaluare profesională.

Indiciile autismului

Comportamentul social poate oferi indicii suplimentare. Potrivit Little Rays ABA, câinii care prezintă trăsături asemănătoare autismului pot evita sau limita contactul vizual, imitând aversiunea față de privirea directă observată la persoanele cu tulburări din spectrul autismului. De asemenea, pot ezita atunci când sunt abordați de oameni sau alți câini, retrăgându-se sau încremenind în loc să reacționeze prin gesturi sociale tipice. O scădere vizibilă a interesului pentru joacă, în special pentru jocurile care necesită implicare comună, poate semnala dificultăți în interpretarea indiciilor sociale.

Limbajul corpului atipic

Comportamentele se încadrează, de obicei, în trei mari categorii: acțiuni repetitive, schimbări în interacțiunea socială și sensibilități senzoriale.
Dificultățile de comunicare însoțesc adesea aceste schimbări, deoarece unii câini vocalizează în moduri neobișnuite, precum urlete prelungite sau lătrat monoton și repetitiv. Little Rays ABA notează că limbajul corpului poate părea, de asemenea, atipic, unii câini adoptând o postură rigidă, evitând ritualurile de salut sau părând să ignore comenzile învățate anterior. În multe cazuri, problema nu este încăpățânarea, ci suprasolicitarea senzorială sau cognitivă, subliniind nevoia de observație răbdătoare și consecventă.

Evită mângâierea                                  

Sensibilitățile senzoriale completează lista indicatorilor. Mulți câini reacționează intens la sunete obișnuite, tremurând sau fugind la auzul aspiratorului, soneriei sau al mașinilor care trec. „Câinii își pot acoperi urechile, pot tremura sau pot fugi ca răspuns la zgomote cotidiene precum aspiratorul, soneria sau traficul. Aceste reacții depășesc răspunsurile normale de sperietură”, a declarat Little Rays ABA. Alții dezvoltă disconfort față de atingere, evitând mângâierea sau îngrijirea chiar și din partea persoanelor familiare, în timp ce unii manifestă aversiuni puternice față de anumite mirosuri sau texturi ale hranei. Aceste sensibilități accentuate reflectă modele întâlnite la oameni cu autism și necesită adesea ajustări ale mediului și desensibilizare treptată.

Remedii necesare

„Dacă bifați mai multe dintre aceste aspecte…, ați putea avea un câine autist”, a spus Ketovore. Experții afirmă că sprijinirea câinilor cu comportamente asemănătoare autismului necesită rutine consecvente, dresaj prin recompense pozitive și îmbogățirea mediului. Programele zilnice structurate pentru hrănire, plimbări și joacă ajută la reducerea anxietății și le oferă câinilor un sentiment de predictibilitate. Hrănitoarele interactive, zonele liniștite de retragere și instrumente precum vestele calmante sau dispozitivele de reducere a zgomotului pot reduce stresul și comportamentele repetitive, iar ajustările regulate asigură menținerea eficienței strategiilor. Câinii pot fi autiști, este clar.