Va reveni monarhia în Serbia? Regina Maria, născută principesă de România, înapoi după exil

Ultimul rege al Iugoslaviei, Petru al II-lea Karađorđević (1923-1970), a fost înmormântat duminică în mausoleul familiei regale Oplenac, din Serbia, unde, după 72 de ani de exil regal, circa 40% din cetăţeni spun că sprijină monarhia, potrivit „El Mundo”. 

prinţul moştenitor Alexandru al II-lea

În acelaşi loc şi în aceeaşi zi, au fost înmormântaţi şi regina Maria, născută principesa Maria de România, mama lui Petru al II-lea, soţia acestuia, Alexandra (fiica regelui Alexandru I al Greciei), verişoara reginei Sofia a Spaniei, şi Andrei, fratele mai mic al ultimului monarh iugoslav. Alexandru al II-lea, unicul fiu al lui Petru al II-lea, născut la Londra în 1945, s-a întors în Serbia după căderea liderului autoritar Slobodan Milošević. 

Petru al II-lea, ultimul rege

regina Alexandra, soţia lui Petru al II-lea, şi fiul lor, prinţul Alexandru al II-lea

regina Marija, născută principesa Mărioasa, sau Mignon, de România

Cu ocazia înapoierii rămăşiţelor pământeşti ale familiei regale, institutul SAS Intelligence Market Research a publicat rezultatele unui sondaj privitor la sprijinul populaţiei pentru o eventuală întoarcere a regimului monarhic, unicul efectuat în mai mult de zece ani privitor la Serbia. Circa 40% dintre respondenţi s-au pronunţat în favoarea restaurării monarhiei, 32% împotrivă şi 27% fără opinie. După cum a explicat directorul SAS Intelligence, Miljan Premovic, sondajul a fost realizat la sugestia britanicului Simon Anholt, consilier politic independent care consideră că Serbia este una din ţările cu posibilitate de restaurare a monarhiei. Însă istoricul sârb Cedomir Antic nu crede că ţara sa îşi va schimba regimul politic. "Există forţe puternice în rândul elitei, perpetuate din timpul regimurilor autoritate şi totalitare din trecut care se opun monarhiei, deoarece preşedintele republicii este de fapt baza autoritarismului şi al puterii partidelor în Serbia". Pentru istoric, rezultatul sondajului arată de asemenea eşecul republicii în Serbia. Pe de altă parte, a recunoscut că revenirea regelui Petru al II-lea şi a celorlalţi membri ai familiei regale este „o formă de reconciliere cu trecutul”. „Nu putem statornici un stat european democratic serios şi modern dacă nu îl fundamentăm pe marile noastre tradiţii democratice şi mă refer înainte de toate la Regatul Serbiei şi la Regatul Iugoslaviei dintre cele două războaie (mondiale)”, a explicat Antic. Petru al II-lea a fost şeful unui stat aliat în Al Doilea Război Mondial, care în timpul războiului a avut un guvern la Londra ai cărui membri au luptat împotriva fascismului şi comunismului între 1941-1945, a mai spus istoricul. Pentru el, repatrierea ultimului rege, care a fost expulzat de comunişti, era logică. De duminică, Petru al II-lea se odihneşte alături de înaintaşii săi în mausoleul Oplenac, edificat de Petru I Karađorđević, regele Serbiei între anii 1903 şi 1918, şi al Iugoslaviei între 1918 şi 1921. În cripta bisericii Sfântul Gheorghe de pe colina Oplenac, situată la circa o sută de kilometri la sud de Belgrad, există 39 de morminte cu pietre tombale de onix de Decani, de culoare galbenă luminoasă. Aici odihneşte Djordje Karađorđe Petrović, fondatorul dinastiei, şi regele Petru I. În luxoasa necropolă au fost înmormântaţi până acum peste 20 de membri ai familiei regale sârbe. Cripta elegantă este împodobită pe toată suprafaţa cu mozaicuri în minunate culori, dominate de albastru şi auriu. La câţiva zeci de metri de mausoleu se găseşte o casă de mărime modestă, veche reşedinţă a regelui Petru I, transformată acum în muzeu, în care se găsesc picturi, obiecte ale primului rege iugoslav şi ale fiului său, Alexandru I. 

O familie năpăstuită

Petru al II-lea, născut în 1923, a fost fiul cel mare al regelui Alexandru I de Iugoslavia, asasinat în Marsilia (Franţa) de un bulgar, atentatul fiind orchestrat de o mişcare teroristă fascistă croată şi o organizaţie revoluţionară macedoneană. Mama sa, cunoscută drept regina Marija, a fost fiica cea mică a reginei Maria şi a regelui Ferdinand de România. Alintată Mignon, pentru a fi dosebită de propria mamă, ea s-a născut la 6 ianuarie 1900 în oraşul Gotha din Turingia (Germania) şi a murit la 22 iunie 1961, la Londra, fiind înmormântată la Royal burial Ground. Principesa Marioara, sau Mignon, strănepoata faimoasei regine Victoria a Marii Britanii (1819-1901), a stârnit o furtună în sânul cuplului regal la naşterea sa, din cauza unor intrigi ţesute de o guvernantă la curte privitoare la paternitate. 

principesa Mărioara, sau Mignon, de România

Demn, regele Ferdinand nu numai că a recunoscut-o, ba chiar şi-a arătat o mare dragoste faţă de ea, numind-o fiica sa favorită. Principesa Marioara s-a căsătorit cu Alexandru I, rege al sârbilor, croaţilor şi slovenilor la Belgrad, în ziua de 8 iunie 1922, şi a avut trei fii , Petru al II-lea (1923-1970), prinţul Tomislav (1928-2000) şi prinţul Andrei (1929-1990) Petru al II-lea i-a succedat tatălui său, la vârsta de 11 ani, dar, fiind prea tânăr, s-a înfiinţat o regenţă condusă de vărul tatălui său, Pavle Karađorđevici, care a declarat că Yugoslavia ar trebui să adere la tratatul tripartit cu Germania, Italia şi Japonia la 25 martie 1941, impus de Germania nazistă, şi chiar l-a semnat. Petru al II-lea a preluat puterea după o lovitură de stat susţinută de britanici împotriva tratatul tripartit. A devenit rege în martie 1941 şi a pierdut puterea, plecând în Anglia – trecând prin Cairo- după ce trupele lui Adolf Hitler au ocupat Belgradul. După război, regimul comunist instaurat în Iugoslavia de Iosip Broz Tito interzice familie regale să se întoarcă în ţară şi aboleşte monarhia. Familia regală a recuperat în 2001 dreptul de naţionalitate şi de a locui în palatele sale, deşi încă nu există o lege de restituire.